Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

UE

Marta Kos: Republica Moldova este „cel mai bun elev din clasa mea” în procesul de aderare la UE

Comisarul european pentru Extindere a elogiat ritmul reformelor din Republica Moldova, situând țara printre cele mai performante state candidate.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Marta Kos: Republica Moldova este „cel mai bun elev din clasa mea” în procesul de aderare la UE
Pexels License · original · licență

Republica Moldova se poziționează printre cele patru țări candidate care înregistrează cel mai important progres în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina, reprezintă grupul de vârf în acest proces. Oficialul european a apreciat în mod special ritmul reformelor implementate de Chișinău, oferindu-i o comparație deosebită în cadrul procesului de integrare europeană.

Marta Kos a descris Republica Moldova ca fiind „cel mai bun elev din clasa mea”, subliniind modul în care Chișinăul a reușit să recupereze rapid decalajul față de statele candidate din Balcanii de Vest. Deși a început procesul de aderare mai târziu decât alte țări, Moldova a înregistrat progrese constante. Un moment cheie a fost luna iulie 2026, când Republica Moldova a deschis negocierile pe clusterul 6, dedicat relațiilor externe, politica externă, securitate și apărare.

Anul 2026 este considerat unul dintre cei mai activi pentru extinderea Uniunii Europene, după o perioadă lungă de inactivitate a blocului comunitar. Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, în anul 2013. Marta Kos a menționat că Muntenegru ar putea încheia negocierile tehnice la sfârșitul acestui an, vizând o intrare în UE în 2028. În acest context, Albania, Ucraina și Republica Moldova rămân în fruntea listei de priorități pentru extindere.

Comisarul european a subliniat că sprijinul financiar oferit țărilor candidate este strict condiționat de implementarea reformelor asumate. Marta Kos a precizat că Uniunea Europeană nu este o organizație caritabilă și că fondurile europene pot fi reallocate în cazul statelor cu rezultate slabe. A menționat Planul de creștere pentru Balcanii de Vest ca exemplu, unde nivelul de implementare a reformelor variază semnificativ de la o țară la alta, influențând direct accesul la bani.

În ceea ce privește relația cu Serbia, Marta Kos a criticat anumite evoluții recente, insistând pe respectarea principiilor de reconciliere. Ea a afirmat că nu există loc pentru glorificarea unui criminal de război sau pentru negarea genocidului de la Srebrenica. Statele candidate trebuie să urmeze calea reconcilierii, indiferent de viteza reformelor. Această abordare reflectă așteptările UE față de toate statele aflate în procesul de integrare, în special cele din Balcanii de Vest.

Procesul de extindere a Uniunii Europene a cunoscut o accelerare notabilă în perioada recentă, marcată de o activitate intensă în negocierea capitolelor. Datele oficiale ale Consiliului UE confirmă acest ritm, arătând că, la 14 iulie, negocierile cu Republica Moldova și Ucraina au avansat prin deschiderea unui nou cluster, în timp ce Muntenegru și Albania au făcut pași înainte prin închiderea provizorie a unor capitole de negociere.

Surse

Sursa: Bursa

Tot în UE