Marine Le Pen, favorita pentru postul de președinte la Élysée în 2027, propune o schimbare radicală în modul în care Uniunea Europeană își gestionează politica externă. Obiectivul principal al candidatei de la Rassemblement National este readucerea controlului asupra deciziilor diplomatice în mâinile statelor membre, reducând astfel influența instituțiilor de la Bruxelles. Această strategie vizează în mod direct Serviciul European de Acțiune Externă, pe care ea intenționează să îl desființuiască sau să îl submineze prin reduceri bugetare masive.
Planul propus de Marine Le Pen atacă direct autoritatea Comisiei Europene, fiind menționată în mod explicit Ursula von der Leyen. Candidata susține că Franța nu va mai accepta ca instituția condusă de von der Leyen să exercite competențe diplomatice, militare sau de informații. Marine Le Pen a criticat deja deciziile Comisiei privind reînarmarea Europei, acuzând-o că folosește crizele pentru a se apropia de puteri care aparțin în mod tradițional statelor suverane.
Disputa politică are un fundament juridic și financiar complex, având în vedere că Franța este al doilea cel mai mare contributor la bugetul comun european. Marine Le Pen a promis implementarea unui „braț de fier” față de Bruxelles, făcând din reducerea contribuției franceze la bugetul european una dintre prioritățile sale de top. Această abordare ar putea transforma Franța într-un actor care folosește resursele financiare ca instrument de presiune pentru a obține concesii politice de la Comisie.
Serviciul European de Acțiune Externă, condus de Kaja Kallas, se află în centrul acestui conflict, fiind considerat de susținătorii Rassemblement National drept o risipă de bani. În timp ce Kallas este văzută ca o voce fermă împotriva Kremlinului, Marine Le Pen a cultivat o relație ambiguă cu Moscova. Un SEAE slăbit ar putea duce la o voce europeană mult mai fragmentată și mai puțin coerentă în gestionarea conflictului din Ucraina și a securității continentale.
Deși Marine Le Pen este condamnată de Curtea de Apel din Paris pentru deturnarea fondurilor europene, ea rămâne eligibilă pentru alegerile din 2027. Condamnarea sa a inclus o pedeapsă de ineligibilitate redusă la 45 de luni, dintre care 30 sunt cu suspendare, permițându-i astfel să candideze. În prezent, ea conduce sondajele de opinie, iar electoratul său interpretează verdictul instanței ca pe o formă de persecuție politică din partea sistemului actual.
Contextul geopolitic european este marcat de o tensiune constantă între suveranismul național și integrarea instituțională. În perioada recentă, discuțiile despre reformarea instituțiilor au fost intense, însă consensul de la Dublin a menținut structura actuală a SEAE. Pentru statele de pe flancul estic, o schimbare de paradigmă în Franța ar putea însemna trecerea de la o politică externă unitară la una bazată pe vetouri bilaterale, afectând direct stabilitatea regională.