Aproximativ 45.000 de persoane au mărșăluit duminică la Bruxelles, îndreptându-se spre sediul Uniunii Europene, pentru a solicita implementarea unor măsuri mai drastice împotriva schimbărilor climatice. Manifestarea a avut loc în contextul pregătirilor pentru summitul COP 31, programat să se desfășoare în perioada 9-20 noiembrie. Participanții au subliniat necesitatea unor acțiuni politice concrete înainte de această reuniune internațională majoră, sub presiunea fenomenelor meteorologice extreme.
Îngrijorarea publică a fost alimentată de valurile de căldură record care au afectat 31 de țări europene în ultimele luni. Economistul belgian Etienne de Callatay, prezent la marș, a declarat că această preocupare este generalizată în rândul populației, nu se limitează doar la protestatari. Acesta a menționat că politicienii nu ar trebui să se teamă de sancțiuni la urne dacă aleg să ia măsuri curajoase în domeniul protecției mediului, evitând de asemenea să asculte doar lobby-urile care reprezintă interese minoritare.
Printre manifestanți se numărau și reprezentanți ai societății civile, precum Aurore Schreiber, care lucrează pentru un ONG de cooperare pentru dezvoltare. Aceasta a explicat că a participat alături de familie pentru a cere politicienilor să asculte mesajul cetățenilor. Schreiber a insistat asupra necesității de a răspunde cerințelor tinerilor și ale celor mai nevoiași, promovând sisteme mai ecologice și mai echitabile, care să ia în calcul atât problemele lucrătorilor, cât și nivelul salariilor.
Summitul COP 31 va avea loc luna viitoare în stațiunea turcească Antalya, însă perspectivele de progres major rămân limitate. Un factor de instabilitate este retragerea Statelor Unite din proces, sub conducerea președintelui Donald Trump, fapt ce a dus la scăderea impulsului în Europa. În plus, după ce așteptările privind un acord mai ambițios la COP30 de la Belem, în Brazilia, nu au fost îndeplinite, Uniunea Europeană pare să își reducă treptat ambițiile pentru următorul summit.
Contextul economic complică situația, deoarece creșterea prețurilor la energie, cauzată de războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu, îi face pe marii producători de petrol și gaze mai puțin receptivi la eliminarea combustibililor fosili. Deși Uniunea Europeană susține că rămâne lider mondial în acțiune climatică și cel mai mare donator internațional, instituția a amânat intrarea în vigoare a legislației privind metanul, un gaz cu efect de seră, amânând aplicarea acesteia din 2027 până în anul 2028.
Evoluția politică globală influențează direct capacitatea de negociere a blocului european în cadrul summiturilor climatice. Deciziile luate de marile puteri, precum retragerea SUA din procesele de cooperare sau tensiunile geopolitice care afectează piețele energetice, modifică echilibrul de forțe. Aceste dinamici internaționale pun sub semnul întrebării eficiența acordurilor de mediu și viteza cu care statele europene pot implementa tranziția către sisteme energetice sustenabile.