Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kövesi în calitate de primul procuror-șef al Parchetului European (EPPO) se va încheia la data de 31 octombrie 2026. După această perioadă, conducerea instituției europene va fi preluată de germanul Andrés Ritter, care ocupă în prezent funcția de adjunct al Laurei Codruța Kövesi. Ritter a fost desemnat pentru acest rol de către Parlamentul European și Consiliul UE în martie 2026, urmând să gestioneze EPPO pentru un mandat tot de șapte ani.
Prima evaluare oficială a EPPO, publicată de Comisia Europeană, arată o creștere semnificativă a activității de la începutul investigațiilor în iunie 2021. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021 până la 3.602 la sfârșitul anului 2025, reflectând o expansiune operațională masivă. Totodată, valoarea activelor înghețate de către procurorii europi a urcat de la 147,3 milioane de euro la nivelul de 1,13 miliarde de euro, confirmând rolul instituției în protejarea bugetului Uniunii.
În ciuda rezultatelor pozitive, raportul confirmă dificultățile semnalate repetat de Laura Codruța Kövesi privind lipsa resurselor necesare. Volumul de muncă depășește estimările inițiale, iar aplicarea neuniformă a regulamentului în cele 22 de state membre participante creează obstacole majore. Raportul menționează ambiguitățile juridice din Regulamentul de înființare și nivelurile inegale de sprijin național, aspecte care încetinesc soluționarea dosarelor și duc la o distribuție inegală a sarcinii de lucru între procurorii delegați.
Un punct critic identificat de Comisia Europeană este dificultatea de a transforma ordini de înghețare a activelor în confiscări efective de bani. Recuperarea fondurilor este considerată cel mai slab punct al activității, raportul subliniind nevoia de dovezi mai concrete privind rezultatele financiare finale. De asemenea, au fost semnalate fricțiuni persistente în schimbul de informații cu alte autorități și divergențe în modul în care capitalele europene implementează și alocă resursele pentru acest model de investigație penală.
Oficialii de la Bruxelles au lansat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE pentru a integra mai bine EPPO, OLAF, Europol și Eurojust. Această examinare vizează eliminarea lacunelor dintre Parchetul European și organismele de anchetă care îi transmit cazurile. Procesul de revizuire este strâns legat de negocierile privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2028-2034, moment în care ministerele de finanțe vor evalua necesitatea unor noi instrumente de supraveghere a cheltuielilor.
Parchetul European funcționează ca o structură hibridă, având un colegiu central la sediul din Luxemburg și procurori delegați care activează în cadrul sistemelor judiciare naționale. Această organizare permite identificarea legăturilor complexe între companii și persoane fizice pe care serviciile naționale de urmărire penală le-ar putea omite. Evaluarea actuală servește drept punct de referință pentru viitoarele reforme legislative privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.