Președintele francez Emmanuel Macron a adresat o solicitare oficială șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care cere relaxarea normelor Uniunii Europene privind compoziția combustibililor și emisiile de metan. Această propunere are ca scop principal controlul creșterii vertiginoase a prețurilor la energie, într-un context marcat de instabilitate geopolitică. Macron a transmis această cerere prin intermediul unei scrisori, semnalizată inițial de presa franceză, subliniind necesitatea de a consolida capacitățile de import și producție la nivel european.
Solicitarea vine în perioada în care conflictul din Orientul Mijlociu a propulsat prețurile petrolului aproape de nivelurile maxime din luna mai. În același timp, costurile gazelor naturale au depășit de peste două ori nivelul de dinaintea bombardamentelor asupra Iranului efectuate de SUA și Israel în februarie, eveniment care a determinat închiderea Strâmtorii Ormuz. În fața acestor cifre, președintele francez a propus Comisiei Europene să amâne cu un an noile norme care impun amenzi companiilor petroliere și de gaze care nu își raportează emisiile de metan.
Reglementarea privind metanul vizează reducerea emisiilor acestui gaz cu efect de seră, care este eliberat în timpul producției și transportului de cărbune, petrol și gaze naturale. Totuși, această măsură a fost criticată de guvernul SUA și de sectorul combustibililor fosili, care susțin că va descuraja importatorii și va pune în pericol securitatea energetică a Europei. Deși Comisia recomandase deja amânarea amenzilor până la sfârșitul anului 2029, Macron cere o amânare explicită de un an pentru a oferi mai multă certitudine juridică importatorilor.
Pe lângă reglementările privind metanul, Macron a propus relaxarea temporară a normelor privind calitatea combustibililor, care reglementează parametri precum densitatea și limitele de vaporizare. O altă măsură menționată este permiterea utilizării unei proporții mai mari de biocombustibili în motorină. Președintele francez se confruntă cu presiuni interne și posibile tulburări sociale din cauza costurilor ridicate, însă dispune de o marjă fiscală redusă pentru a reduce taxele interne pe combustibili, guvernul preferând subvenții pentru sectoarele afectate.
În cadrul unei ședințe de criză cu liderii de partid și candidații la președinție, Macron a informat asupra modului în care războiul Rusiei în Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu determină prețurile la combustibili la noi maxime în Franța. Președintele a anunțat, de asemenea, că Franța va organiza o reuniune a G7 pentru a aborda această criză. În prezent, guvernul francez a renunțat la obiectivul de a reduce deficitul la 5% din PIB în acest an, invocând contextul de război și creșterea economică redusă.
Această presiune asupra prețurilor la energie este o problemă generală în cadrul Uniunii Europene, unde fluctuațiile de costuri afectează stabilitatea economică. De exemplu, datele Eurostat au indicat anterior că România a înregistrat în august a doua cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a prețului benzinei față de luna precedentă, cu o creștere de 6,6%. Situația evidențiază vulnerabilitatea piețelor europene în fața șocurilor externe care afectează direct costul combustibililor pentru cetățeni.