Un nou raport publicat de Free Market Foundation din Ungaria pune sub semnul întrebării mecanismele de finanțare ale unor organizații nonguvernamentale din Bruxelles. Analiza vizează fenomenul numit „lobby circular”, prin care instituțiile publice finanțează entități care, ulterior, încearcă să influențeze politicile publice la nivelul instituțiilor europene. Această structură de finanțare ridică probleme legate de independența acestor organizații și de transparența utilizării banilor contribuabililor.
Studiul realizat de Free Market Foundation analizează un grup de nouă organizații, identificând un flux anual de aproximativ 12,8 milioane de euro din fonduri publice. Din această sumă, aproximativ 12,41 milioane de euro, reprezentând 96,8% din totalul finanțării publice identificate, provin direct de la Comisia Europeană. Raportul menționează, de asemenea, prezența a 110 persoane asociate acestor organizații care dețin acreditări pentru acces în sediile Parlamentului European.
Deși activitatea de advocacy și lobby este o componentă legală și normală a democrației, raportul subliniază necesitatea de a urmări traseul banilor. Comisia Europeană a reacționat oficial, precizând că ONG-urile care primesc granturi operaționale își propun propriile programe de lucru. Instituția susține că nu instruiește aceste organizații să facă lobby pe lângă membrii Parlamentului European și nu le solicită susținerea unor poziții politice specifice.
Problema transparenței este susținută și de constatările Curții de Conturi Europene din anul 2025. Auditorii au analizat finanțarea ONG-urilor de către Uniunea Europeană și au concluzionat că imaginea de ansamblu rămâne incertă, în ciuda unor îmbunătățiri. Curtea a identificat dificultăți legate de calitatea datelor și de consecvența clasificării organizațiilor, observând că Comisia nu a prezentat clar informațiile despre activitățile de advocacy ale ONG-urilor finanțate prin granturi.
Criticii argumentează că, atunci când instituțiile publice devin sursa principală de venit pentru o organizație care încearcă să le influențeze deciziile, apare un conflict de interese. Se solicită ca cetățenii să poată consulta într-un singur loc informații despre cine primește bani, prin ce program și în ce scop. Această cerință de diligență vizează protejarea banilor publici împotriva influențelor care ar putea compromite credibilitatea instituțiilor europene.
Contextul financiar al Uniunii Europene este unul complex, fiind supus unor controale constante pentru a asigura administrarea corectă a fondurilor. În cadrul acestui cadru, standardele privind transparența și conflictele de interese sunt esențiale pentru menținerea statului de drept. Instituțiile europene dispun de mecanisme specifice pentru protejarea bugetului atunci când deficiențele administrative sau de guvernare amenință interesele financiare ale comunității.