Laura Codruța Kovesi își încheie vineri activitatea la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o timp de șapte ani. Primul procuror-șef european, care a devenit funcționar în această poziție în octombrie 2019 după perioada de la DNA, lasă instituția într-un moment de expansiune a anchetelor. Succesorul său va fi procurorul german Andrés Ritter, care va prelua mandatul pentru o perioadă de șapte ani începând cu data de 1 noiembrie.
Activitatea operațională a EPPO, cu sediul la Luxemburg, a început oficial la 1 iunie 2021, având misiunea de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Aceasta include fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA. Conform raportului anual al EPPO din 2025, valoarea prejudiciilor estimate în toate anchetele aflate în desfășurare a ajuns la suma de 67,27 miliarde de euro, reprezentând suspiciuni de fraudă, nu fonduri recuperate.
Eficiența instituției este susținută de cifre recente, raportul indicând faptul că în anul 2025 procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi. Această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 35% față de anul precedent, în timp ce rata condamnărilor în cauzele soluționate prin verdict s-a situat la aproape 95%. În ciuda acestor rezultate, Comisia Europeană a semnalat dificultăți legate de resursele umane și financiare, precum și probleme de cooperare cu autoritățile naționale.
Laura Codruța Kovesi a avertizat că EPPO riscă să fie slăbită dacă nu primește resursele și instrumentele juridice necesare. Ea a subliniat lipsa de finanțare, menționând că instituția are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă bugetul actual acoperă doar 180 de poziții. Fosta șefă a DNA a criticat atitudinea unor oficiali europeni care par să se considere deasupra legii și a menționat tentative de intimidare în Grecia, în contextul anchetelor privind subvențiile agricole europene.
Pe lângă lipsa de fonduri, Kovesi a evidențiat conflictele de competență dintre EPPO și autoritățile judiciare naționale, care pot bloca investigațiile. Ea a vorbit despre situația în care independența justiției este susținută de politicieni doar atunci când anchetele nu îi vizează pe aceștia sau pe apropiații lor. În ceea ce privește dosarul „Pfizergate”, legat de achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, Laura Codruța Kovesi a refuzat să ofere comentarii despre dosare concrete.
Parchetul European funcționează ca un instrument de protecție a bugetului comun al Uniunii Europene prin combaterea criminalității organizate și a fraudelor fiscale. Instituția are competențe specifice de urmărire penală pentru infracțiunile care afectează fondurile UE, operând într-un cadru juridic transfrontalier care necesită o coordonare constantă între statele membre și procurorii delegați la nivel european.