O prezentare anonimă care circulă pe rețelele sociale, intitulată „Utopia”, susține că Uniunea Europeană pregătește implementarea unei cote personale de carbon pentru fiecare cetățean. Acest mecanism ar fi administrat prin portofelul digital de identitate, blocând orice tranzacție în momentul în care bugetul individual de emisii este epuizat. Deși ideea este adesea etichetată drept teorie a conspirației, documentele oficiale confirmă faptul că acest concept a fost studiat la Bruxelles și testat în diverse locații.
Documentele de la nivel european arată că acest model de monitorizare a amprentei de carbon a fost propus în parlamentele Franței și Suediei, însă nu a fost adoptat oficial până în prezent. În Finlanda, orașul Lahti a testat o aplicație care calcula un buget săptămânal de 17 kilograme de CO₂ pentru deplasări, sub formă de competiție voluntară. De asemenea, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a analizat acest instrument în 2022, iar în 2023 a prezentat scenariul „Eco-states”, care implică utilizarea inteligenței artificiale pentru a reorienta comportamentul cetățenilor.
Contextul economic actual crește riscul ca astfel de instrumente de raționalizare să fie utilizate în perioade de penurie. Depozitele subterane de gaz ale Uniunii erau la 65% capacitate la 1 septembrie, cel mai scăzut nivel pentru această dată din ultimii cincisprezece ani. În același timp, prețul de referință al gazului a urcat peste 75 de euro pe megawatt-oră, iar inflația din zona euro a atins 3,3 la sută în august, ceea ce pune presiune pe resursele guvernelor europene.
Pe lângă criza energetică, Europa gestionează costuri masive legate de conflictul din Ucraina, având un împrumut aprobat de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027. Din această sumă, peste 28 de miliarde sunt direcționate către armată și industria de apărare în acest an. Această configurație economică, marcată de resurse limitate și datorii scumpe, coincide cu momentele istorice în care administrațiile au recurs la raționalizarea consumului prin mecanisme de control.
Deși regulamentul european privind identitatea digitală, adoptat în 2024, prevede că utilizarea portofelului electronic rămâne voluntară, există temeri privind deturnarea scopului inițial al sistemului. Criticii avertizează că infrastructura de la contorul inteligent și facturarea electronică constituie baza tehnică pentru o cotă de carbon. O astfel de măsură ar putea sancționa disproporționat populația rurală, care utilizează lemnul pentru încălzire, transformând o alegere de supraviețuire într-o încălcare a limitelor de emisii.
Istoria administrativă arată că instrumentele create pentru un scop pot fi ulterior utilizate pentru alte funcții, fenomen cunoscut sub numele de deturnarea scopului. În trecut, sisteme de control au fost introduse sub pretextul urgențelor, dar au supraviețuit mult după încheierea acestora. În prezent, capacitatea tehnică de monitorizare a consumului este deja construită, ceea ce ar putea facilita implementarea unor reglementări stricte în cazul în care criza energetică sau climatică va impune măsuri de austeritate.