Comisia Europeană a prezentat, în data de 11 noiembrie 2026, propunerea pentru Lege privind echitatea digitală (Digital Fairness Act - DFA), un pachet de reguli menite să protejeze consumatorii în mediul online. Propunerea, prezentată de comisarul european pentru justiție și protecția consumatorilor, Michael McGrath, vizează diverse aspecte precum abonamentele greu de anulat, prețurile la bilete de concerte sau influențatorii. Totuși, sectorul jocurilor video este puternic afectat de noile reglementări propuse, care ar putea impune restricții severe asupra mecanismelor de joc.
Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri (EGDF) și Video Games Europe (VGE) au solicitat o revizuire urgentă a textului, considerând propunerea actuală ca fiind inaplicabilă și disproporționată. Organizațiile avertizează că aceste reguli ar putea slăbi industria creativă europeană și ar lăsa milioane de jucători cu opțiuni mult mai limitate. În România, Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) susține poziția industriei europene, subliniind impactul potențial asupra unui ecosistem care a generat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 341 de milioane de euro.
Reglementările propuse vizează în mod specific monedele virtuale, care ar urma să fie dezactivate implicit pentru minori, și interzicerea recompenselor aleatorii contra cost, cunoscute sub numele de loot boxes, pentru copii. De asemenea, mecanismele de tip „pay-to-win” sau „pay-to-progress” ar putea fi restricționate pentru cei sub 18 ani. Încălcarea acestor norme ar putea atrage sancțiuni financiare masive, companiile riscând amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală, un risc pe care dezvoltatorii consideră că nu îl pot gestiona.
Industria critică lipsa unor definiții clare pentru termenii propuși, ceea ce ar putea duce la interpretări eronate ale legislației. Un alt punct de conflict este faptul că textul tratează orice joc cu clasificare PEGI sub 18 ani ca fiind destinat copiilor, ignorând faptul că clasificarea indică adesea un public matur. Această abordare ar putea forța studiourile să blocheze complet accesul minorilor la anumite titluri. Mai mult, propunerea ar putea priva părinții de dreptul de a decide asupra achizițiilor făcute de copiii lor, în ciuda instrumentelor de control parental existente.
Andreea Per, Director Executiv în cadrul RGDA, a declarat că studiourile din România sunt, în majoritatea cazurilor, companii mici care nu își permit echipe juridice capabile să gestioneze incertitudinea creată de definiții neclare. Ea a subliniat că o lege inaplicabilă nu protejează pe nimeni, ci doar împinge investițiile în afara Europei. În prezent, ecosistemul local cuprinde 234 de studiouri și aproximativ 6.000 de profesioniști, având capacitatea de a lansa un număr record de jocuri, precum cele 63 lansate în ultimul an.
Propunerea de lege urmează acum să fie negociată de către Parlamentul European și de statele membre în cadrul Consiliului UE. Procesul legislativ poate dura mai mulți ani, oferind posibilitatea ca textul să fie modificat. Organizațiile europene cer ca noile reguli să fie bazate pe principiul proporționalității și să sprijine creșterea economică, în loc să sufoce dezvoltatorii care operează deja sub sisteme de autoreglementare precum PEGI.