Vasile Dîncu susține necesitatea unei apărări europene mai puternice, dezvoltată în cooperare cu NATO și cu Statele Unite. În viziunea sa, independența Europei trebuie să fie justificată prin capacitatea de a acționa concret în momentul unei alerte, nu doar prin discursuri despre autonomie. România are motive să fie exigentă în ceea ce privește mecanismele de protecție, având în vedere amenințările constante de la frontieră și incidentele cu drone care afectează comunitățile locale.
Autorul subliniază că noile mecanisme de securitate trebuie evaluate prin ajutorul efectiv pe care îl pot oferi în primele ore ale unei crize. România trebuie să participe activ la deciziile care îi privesc securitatea, asigurând o reprezentare reală a statelor direct afectate. Se propune un program de protejare a Dunării de Jos și a litoralului, care să integreze supravegherea, apărarea împotriva dronelor și menținerea serviciilor esențiale pentru populație.
În ceea ce privește investițiile în apărare, Vasile Dîncu insistă pe necesitatea ca acestea să lase în România competențe și capacități de întreținere a echipamentelor. Prin instrumentul SAFE, țara are acces la împrumuturi de aproximativ 16,68 miliarde de euro, iar Guvernul trebuie să explice ce capacități sunt cumpărate. Este esențial ca industria românească să nu fie doar un element ceremonial, ci să rămână conectată la procesele de producție și instruire.
O preocupare majoră vizează modul în care se gestionează încrederea cetățenilor în timpul unei crize. Vasile Dîncu menționează că autoritățile trebuie să poată proteja oamenii și să restabilească serviciile rapid, fără a amâna ajutorul tehnic în așteptarea investigațiilor. În acest context, securitatea democratică implică menținerea dreptului la critică și necesitatea unui control parlamentar strict asupra deciziilor și achizițiilor militare efectuate.
În contextul geopolitic actual, Rusia continuă să utilizeze presiunea, avertizând că noile sancțiuni americane complică eforturile de pace în Ucraina. Această situație pune sub semnul întrebării eficacitatea mecanismelor de cooperare și necesitatea unei pregătiri constante. Discuțiile despre securitatea maritimă regională sunt esențiale, având în vedere că România și Bulgaria au deja elaborat un concept de cooperare pentru protejarea infrastructurii de pe litoral.
În final, Vasile Dîncu susține propunerea Ursulei von der Leyen privind un Protocol european de securitate pentru situații de urgență. Acesta ar putea include un Consiliu European de Securitate, cu participarea unor parteneri precum Regatul Unit, Norvegia, Ucraina și Canada. România trebuie să aibă un rol activ în formularea acestor decizii, asigurându-se că resursele și mijloacele de acțiune sunt disponibile atunci când prioritățile partenerilor pot diferi.