Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit luni la Bruxelles pentru a stabili dacă regimul de sancțiuni aplicat persoanelor și entităților ruse va fi continuat. Discuțiile de la nivel diplomatic au fost marcate de dificultăți, în special din cauza solicitării transmise de Franța. Aceasta cere eliminarea miliardarului Alișer Usmanov de pe lista oficială a sancțiunilor europene, o decizie care trebuie finalizată până marți, la miezul nopții, ora Bruxellesului.
În prezent, măsurile restrictive ale Uniunii Europene vizează aproximativ 3.000 de persoane și organizații. Pentru ca aceste restricții să rămână în vigoare, este necesar votul favorabil al tuturor statelor membre din blocul european. Deși termenul inițial de revalidare a listei era fixat pentru 15 septembrie, acesta a fost deja prelungit o dată, iar noua limită temporală pentru atingerea unui consens este marți noaptea.
Franța invocă argumente de securitate națională pentru a justifica dorința de a radia numele lui Alișer Usmanov din evidența persoanelor sancționate. Un diplomat francez a menționat că autoritățile de la Paris încearcă să ofere un răspuns favorabil unor parteneri internaționali care au discutat cu Franța despre omul de afaceri ruso-uzbek. Alișer Usmanov deține active în sectoarele media, telecomunicații, minier și metalurgic, având la începutul anului o avere estimată la 18,8 miliarde de dolari.
Contestarea propunerii franceze vine din partea unor capitale, în special din statele baltice și scandinave, care resping eliminarea unor persoane din lista de sancțiuni. Aceste țări consideră că o astfel de decizie ar putea crea un precedent periculos. În același sens, Luxemburgul a susținut că, dacă UE acceptă cererea Franței privind Usmanov, atunci și antreprenorul rus Mihail Fridman ar trebui, la rândul său, scos de pe lista restricțiilor.
Pentru a evita astfel de blocaje diplomatice în viitor, președinția irlandeză a Consiliului UE a propus o schimbare de procedură. Sursa diplomatică indică faptul că revizuirea listei de sancțiuni ar putea fi efectuată la fiecare 36 de luni, în loc de actualul ritm semestrial. Dacă statele membre nu vor ajunge la un acord până la termenul limită, măsurile incluse în lista actuală vor înceta să mai producă efecte juridice.
Uniunea Europeană a început implementarea sancțiunilor împotriva Rusiei încă din anul 2014, ca reacție directă la anexarea Crimeei. Acest regim de restricții a fost extins semnificativ după începerea ofensivei ruse din Ucraina în 2022 și după anexarea declarată de către Moscova a regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Ultimul pachet de măsuri, aprobat la 23 iulie, a vizat 41 de nave și 33 de instituții financiare.