Grupurile politice din cadrul Parlamentului European încep să își definească pozițiile și condițiile pentru negocierile ce vor avea loc la jumătatea legislaturii. Această etapă de pregătire evidențiază divergențe semnificative între formațiunile S&D, Verzii, Renew Europe și ECR, în special în ceea ce privește modul de formare a majorităților. Declarațiile făcute pe 6 octombrie indică faptul că grupurile își trasează liniile roșii, fără a confirma însă existența unui nou acord de cooperare.
Iratxe García Pérez, președinta Grupului Socialiștilor și Democraților, solicită un acord de cooperare explicit și transparent între forțele proeuropene. Ea critică faptul că PPE utilizează „două forme de majoritate”, construind alianțe diferite pe anumite dosare. S&D este dispus să colaboreze cu PPE pe politicile europene importante, dar refuză o alianță foarte largă dacă PPE caută majorități alternative în paralel. García Pérez subliniază că negocierile trebuie să stabilească direcția politică a celei de-a doua jumătăți a mandatului.
Verzii impun menținerea „cordonului sanitar” față de extrema dreaptă ca o condiție esențială pentru discuțiile viitoare. Terry Reintke, copreședinta Grupului Verzilor/ALE, a precizat că negocierile propriu-zise nu au început încă, deoarece grupul se concentrează pe alegerile interne. Această poziție vizează refuzul cooperării instituționale cu formațiile pe care Verzii le clasifică drept extrem de dreapta. Grupul urmează să intre ulterior în discuții cu celelalte familii politice după stabilirea conducerii și a Biroului.
Renew Europe își confirmă angajamentul față de o coaliție proeuropeană și respinge orice colaborare cu extrema dreapta. Valérie Hayer, președinta grupului, susține că formatul actual trebuie să asigure continuitatea reformelor și a proiectului european. Pe de altă parte, ECR propune o structură diferită, considerând că o aliniere între centru-dreapta și dreapta ar fi mai coerentă. Nicola Procaccini, copreședinte al ECR, a sugerat că Parlamentul ar putea funcționa prin confruntarea a două blocuri politice mari, unul de stânga și unul de dreapta.
Manfred Weber, președintele Grupului PPE, a evitat să fixeze formule de coaliție în cadrul conferinței de pe 6 octombrie. El a susținut că discuțiile despre coaliții vor veni abia după stabilirea forței electorale a partidelor. Această poziție deschisă a PPE alimentează tensiunile, deoarece celelalte grupuri încearcă să forțeze clarificarea modelelor de cooperare. În prezent, Parlamentul funcționează deja prin majorități variabile pe anumite dosare, fără ca acest lucru să reprezinte o ruptură a actualei coaliții.
În cadrul Parlamentului European, reînnoirea funcțiilor de președinte, vicepreședinte și chestor are loc la jumătatea mandatului, fiind un moment critic pentru echilibrul instituțional. Aceste procese de redistribuire a puterii politice sunt strâns legate de modul în care grupurile vor vota în viitorul legislativ. Deși voturile punctuale pe dosare individuale sunt frecvente, miza principală rămâne dacă flexibilitatea actuală va fi înlocuită de o nouă reconfigurare a majorităților politice.