Grecia a depus o propunere oficială prin care solicită Uniunii Europene posibilitatea de a suspenda temporar dreptul de a solicita azil în situații de aflux masiv de migranți. Propunerea, prezentată de ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, vizează și momentele în care migrația este utilizată de țări terțe ca o amenințare hibridă. Măsura ar permite accelerarea proceselor de returnare a persoanelor aflate în situație neregulamentară la frontierele europene.
Propunerea este gândită să fie integrată în „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”, o nouă legislație pe care Comisia Europeană urmează să o prezinte în perioada următoare. Atena propune un mecanism specific numit „Regimul special de derogare”, care ar putea fi activat doar în circumstanțe excepționale. Criteriile de aplicare includ creșterea rapidă a sosirilor, presiunea asupra infrastructurii locale și existența dovezilor că fluxurile migratorii sunt organizate sau facilitate de state din afara UE.
Dacă acest mecanism va fi adoptat, acesta va permite suspendarea temporară a depunerii cererilor de azil și utilizarea unor proceduri de returnare accelerate. În același timp, agenția europeană pentru protecția frontierelor, Frontex, ar putea oferi asistență imediată în aceste cazuri. Această schimbare ar putea duce la practicarea „returnărilor colective”, o procedură care este interzisă în prezent de legislația actuală a Uniunii Europene, deoarece impune returnarea fără evaluarea individuală a fiecărei cereri.
Mai multe state membre au manifestat deja sprijin pentru această inițiativă în cadrul Consiliului Afacerilor Interne de la Luxemburg. Printre țări care susțin măsura se numără Polonia, Germania, Austria și Danemarca. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a susținut că procedurile normale de azil nu pot fi aplicate atunci când situația este provocată de trafic de persoane. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a adăugat că un aflux masiv de persoane nu poate fi gestionat după regulile anterioare.
În ciuda sprijinului unor state, propunerea este contestată de experți în migrație și organizații ale societății civile. Aceștia avertizează că suspendarea unui drept fundamental ar putea submina garanțiile existente în cadrul blocului european. Totuși, unele țări au aplicat deja măsuri similare în trecut, precum Grecia în 2020 sau Polonia în martie 2025, în contextul unor creșteri bruște ale fluxurilor migratorii de la frontierele de la Belarus sau din zona Libiei.
În prezent, normele europene impun ca persoanele aflate pe teritoriul unui stat membru să aibă dreptul de a solicita azil, iar fiecare cerere trebuie evaluată individual. Datele recente arată că numărul cererilor de azil în UE este în scădere, înregistrând aproximativ 332.000 de solicitări în prima jumătate a anului, ceea ce reprezintă o scădere de 17% față de aceeași perioadă din 2025.