Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a prezentat joi o propunere controversată prin care solicită suspendarea dreptului de a solicita azil în Uniunea Europeană în situațiile de aflux masiv de migranți ilegali. Măsura vizează schimbarea fundamentală a politicii de migrație a blocului european, permițând returnarea persoanelor fără a efectua o evaluare individuală a cererilor. Această schimbare ar putea duce la practici de respingere colectivă, care sunt în prezent interzise de legislația actuală a Uniunii Europene.
Grecia exercită presiuni pentru ca acest mecanism, denumit „Regimul de derogare specială”, să fie integrat în „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”. Această nouă lege va fi prezentată de Comisia Europeană în perioada următoare pentru a combate sosirile ilegale și instrumentalizarea migrației la frontierele externe. Propunerea ateniană ar trebui să fie declanșată doar în circumstanțe excepționale, precum creșterea rapidă a sosirilor neregulamentate sau presiunea exercitată asupra infrastructurii locale din statele membre.
La Consiliul Afaceri Interne de la Luxemburg, propunerea a fost discutată scurt, însă mai multe state europene par dispuse să susțină această inițiativă. Printre țări care își exprimă sprijinul se numără Polonia, Germania, Austria și Danemarca. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a susținut că procedurile normale de azil nu pot fi aplicate atunci când afluxul este cauzat de acte de contrabandă și dezinformare, nu de o situație umanitară, în timp ce ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a menționat că regulile anterioare nu pot funcționa în cazul unor fluxuri masive.
Mecanismul propus ar permite utilizarea unor proceduri accelerate de returnare și ar implica asistență imediată din partea agenției Frontex. În același timp, miniștrii UE au aprobat „Regulamentul privind returnarea”, o lege care vizează accelerarea deportării migranților fără drept de ședere. Acest regulament permite statelor membre să înființeze centre de returnare în afara blocului comunitar, prin intermediul unor acorduri cu țări terțe, facilitând astfel procesul de deportare.
Propunerea de suspendare a drepturilor fundamentale a generat critici din partea politicienilor de stânga, a experților în migrație și a grupurilor de societate civilă. Aceștia avertizează că o astfel de decizie ar fi fără precedent și ar putea submina garanțiile juridice existente în cadrul Uniunii Europene. În prezent, conform normelor în vigoare, orice persoană prezentă pe teritoriul unui stat membru are dreptul de a solicita azil, cererile fiind obligatoriu evaluate pe bază individuală.
Datele recente arată că numărul cererilor de azil în Uniunea Europeană este în scădere față de anul 2023. În prima jumătate a acestui an, aproximativ 332.000 de persoane au solicitat azil în statele UE, Elveția și Norvegia, ceea ce reprezintă o scădere de 17% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. În trecut, anumite țari au aplicat măsuri temporare, precum Grecia în martie 2020 sau Polonia în martie 2025, pentru a gestiona creșteri bruște ale fluxurilor migratorii.