Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a adresat o scrisoare Ursulei von der Leyen, în care solicită Comisiei Europene relaxarea normelor fiscale ale Uniunii Europene. Această solicitare vine într-un moment în care piețele energetice europene traversează o situație extrem de tensionată, cauzată de criza prelungită din Orientul Mijlociu. Giorgia Meloni subliniază că presiunea economică asupra gospodăriilor și a întreprinderilor este accentuată de creșterea vertiginoasă a costurilor cu energia.
Conform documentului la care a avut acces Euronews.com, datele de pe piața europeană indică o escaladare masivă a prețurilor la resursele critice. În acest context, prețurile petrolului au înregistrat o creștere de aproape 80%, în timp ce costurile gazelor naturale au crescut cu până la 156%. Giorgia Meloni avertizează că traiectoriile cheltuielilor nete convenite în cadrul fiscal european lasă un spațiu foarte limitat pentru a atenua impactul asupra populației și firmelor.
Liderul italian susține că guvernele se confruntă cu o dilemă legată de veniturile fiscale, care cresc automat din cauza inflației și a prețurilor ridicate. De exemplu, inflația crește veniturile din impozitele indirecte, precum TVA-ul, însă regulile fiscale actuale ale UE îngreunează redirecționarea acestor sume către măsuri de sprijin energetic. Fără o flexibilizare, Roma ar putea fi forțată să aplice măsuri de austeritate într-un moment în care economia se confruntă cu riscuri de deteriorare.
Ca soluție pentru gestionarea crizei, Giorgia Meloni propune ca Bruxelles-ul să recunoască faptul că anumite cheltuieli suplimentare nu sunt rezultatul deciziilor guvernamentale. Acestea apar ca o creștere mecanică a obligațiilor existente, determinată direct de inflație. Ea dorește ca șefa Comisiei Europene să permită utilizarea unei părți din aceste venituri suplimentare pentru implementarea unor măsuri temporare și țintite, menite să reducă impactul prețurilor la energie.
Italia se află într-o poziție economică delicată, având una dintre cele mai mari datorii publice din Uniunea Europeană, imediat după Grecia. Roma se pregătește pentru alegeri în cursul anului viitor, ceea ce adaugă o presiune politică suplimentară asupra deciziilor de politică fiscală. Situația este similară cu cea a Greciei, țara care a solicitat recent o relaxare a regulilor bugetare europene pentru a gestiona propriile constrângeri financiare.
Instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu continuă să afecteze fluxurile de aprovizionare și stabilitatea prețurilor la nivel global. Această situație de criză alimentează volatilitatea piețelor de energie, forțând liderii politici europeni să reevalueze constant cadrul fiscal și capacitatea de răspuns a statelor membre în fața șocurilor externe care afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor.