Premierul italian Giorgia Meloni a depus o cerere oficială către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru a înregistra propria voce ca marcă în cadrul Uniunii Europene. Această inițiativă este prezentată ca o metodă de protecție împotriva utilizării deepfake-urilor create cu ajutorul inteligenței artificiale. Documentele consultate indică faptul că cererea a fost datată pe 5 octombrie pe site-ul instituției europene și a fost confirmată ulterior de biroul respectiv.
Cererea de înregistrare include un material audio de patru secunde, în care Giorgia Meloni repetă de două ori, în limba italiană, expresia „Io sono Giorgia Meloni”. Această formulare este identică cu titlul autobiografiei sale publicate în anul 2021, o lucrare care a preluat o declarație făcută de premier la un miting politic în 2019. Expresia a devenit atât de cunoscută încât a fost transformată și într-o piesă disco, fiind un element central al identității sale politice.
Decizia de a solicita această protecție juridică vine în contextul propagării frecvente a imaginilor manipulate care o implică pe Giorgia Meloni în mediul online. În ultimii ani, au circulat imagini false distribuite ca fiind autentice, inclusiv una în care premierul italian apărea în lenjerie intimă pe un pat. Giorgia Meloni a denunțat aceste materiale, considerându-le parte din campaniile de răspândire a informațiilor false și de vizare a persoanelor publice.
Deși cererea depusă la EUIPO este încă în curs de examinare, experții și presa italiană subliniază limitele acestei măsuri. Chiar dacă înregistrarea ar fi aprobată, aceasta nu va opri direct utilizarea vocii sale în deepfake-uri generate prin inteligență artificială. Totuși, procedura ar putea crea obstacole juridice suplimentare pentru persoanele care încearcă să reproducă vocea premierului fără autorizație, oferind un instrument de apărare în fața abuzurilor digitale.
Giorgia Meloni a luat deja măsuri juridice concrete împotriva manipulării imaginii sale în mediul virtual. În cursul anului 2024, ea a inițiat o acțiune civilă împotriva unui bărbat din Sardinia, acuzat de crearea și publicarea online a unor imagini pornografice deepfake folosind chipul ei. Acest caz juridic este în prezent pe rolul unei instanțe din Italia, reflectând dificultatea de a combate rapid conținutul manipulat digital.
Protecția identității digitale împotriva tehnologiilor de manipulare a conținutului reprezintă o provocare tot mai mare pentru liderii politici europeni. Pe măsură ce inteligența artificială permite generarea de materiale audio și video extrem de realiste, instituțiile europene și liderii naționali caută instrumente juridice noi pentru a preveni dezinformarea. Această luptă juridică subliniază necesitatea unor reglementări clare privind proprietatea intelectuală asupra caracteristicilor biometrice ale persoanelor.