Europarlamentarul Georgiana Teodorescu a reacționat dur la discursul de ieri al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii Europene. Aceasta din urmă a cerut combaterea forțelor identificate ca fiind „ultranationaliste” sau „antieuropene”, avertizând asupra riscurilor de dezinformare și a agresiunii teritoriale pe continent. Georgiana Teodorescu susține că aceste etichete sunt folosite în mod oportunist pentru a marginaliza criticii instituțiilor europene.
În cadrul unui interviu, Georgiana Teodorescu a subliniat că grupul politic EPP, condus de Ursula von der Leyen, a apelat la forțele considerate „antieuropene” pentru a debloca legislația privind returnarea imigranților. Europarlamentarul a menționat că propunerile privind procedurile de returnare în statele terțe nu ar fi putut deveni realitate fără sprijinul grupului ECR. Ea a acuzat-o pe șefa Comisiei că a omis să menționeze acest rol în discursul său despre scăderea intrărilor ilegale cu 35%.
Reprezentanta AUR a criticat și modul în care sunt utilizate termenii de „ultranationalist” sau „antieuropean” pentru a stigmatiza alegătorii. Ea a făcut o referire la rezultatele electorale din Germania, unde un partid a fost catalogat astfel, menționând că aproximativ 44% dintre cetățenii care s-au prezentat la vot au fost numiți „antieuropeni”. Teodorescu a argumentat că utilizarea acestor etichete servește la manipularea opiniei publice și la limitarea dezbaterii democratice.
Georgiana Teodorescu a vorbit și despre riscul ca definiția „proeuropeanului” să devină sinonimă cu susținerea necondiționată a deciziilor Comisiei Europene. Ea a declarat că există o distincție necesară între opiniile politice legitime și acțiunile care încalcă legea. Europarlamentarul a avertizat că politicile de „cordon sanitar” sunt aplicate selectiv în funcție de interesele grupurilor politice, atât în Parlamentul European, cât și în alte contexte politice.
În contextul discuțiilor despre stabilitatea politică, Georgiana Teodorescu a menționat și situația din România, unde se așteaptă un raport de la Nicușor Dan. Aceasta a subliniat că solicitarea de transparență sau de explicații privind procese precum anularea alegerilor nu constituie un act antieuropean. Ea a afirmat că în societatea democratică, critica la adresa instituțiilor și cererea de probe sunt elemente fundamentale pentru evoluție.
Discursul despre starea Uniunii Europene are loc într-un moment în care tensiunile dintre suveranitatea națională și autoritatea centrală de la Bruxelles sunt ridicate. În timp ce instituțiile europene pun accent pe unitate în fața amenințărilor externe, diverse state membre și partide politice din Europa de Est și de Vest contestă tot mai des impoziția unor reguli suprastaționale. Acest conflict de viziuni modelează actualul climat politic de la nivelul instituțiilor de la Strasbourg și Bruxelles.