Comisia Europeană a publicat prima evaluare oficială a activității Parchetului European (EPPO) de la începutul funcționării acestuia, acum cinci ani. Raportul oferă o concluzie favorabilă, descriind instituția ca fiind „foarte eficientă și eficace”, în special prin valoarea adăugată în cadrul anchetelor transfrontaliere. Această analiză acoperă aproape integral perioada de activitate sub conducerea lui Laura Codruța Kovesi, evidențiind rolul crucial al biroului în apărarea bugetului Uniunii Europene împotriva fraudelor.
Datele statistice confirmă o expansiune masivă a activității de urmărire penală în ultimii ani. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021 până la 3.602 la sfârșitul anului 2025, o creștere de aproape șapte ori. O altă cifră semnificativă este valoarea activelor înghețate, care a urcat de la 147,3 milioane de euro la un nivel de 1,13 miliarde de euro, demonstrând capacitatea instituției de a bloca fonduri implicate în infracțiuni.
În ciuda succesului cantitativ, raportul validează îngrijorările ridicate repetat de Laura Codruța Kovesi privind lipsa resurselor. Volumul de muncă depășește estimările inițiale, iar resursele disponibile sunt considerate insuficiente pentru gestionarea acestui flux de cazuri. Mai mult, evaluarea semnalează existența unor ambiguități juridice în Regulamentul de înființare al EPPO și o aplicare neuniformă a acestuia în cele 22 de state membre participante, ceea ce încetinește soluționarea dosarelor.
Structura hibridă a Parchetului European, cu un colegiu central la Luxemburg și procurori delegați în statele membre, este considerată justificată de Comisia Europeană. Această organizare permite identificarea unor legături complexe între companii și persoane fizice pe care serviciile naționale ar putea să le omită. Totuși, disparitățile în alocarea resurselor naționale fac ca unii procurori să gestioneze volume de muncă mult mai mari decât alții, afectând coerența întregului sistem.
Un punct critic identificat în raport este dificultatea de a transforma ordini de înghețare a activelor în confiscări efective. Comisia Europeană solicită dovezi mai concrete privind recuperarea fondurilor care revin efectiv la bugetul UE, menționând că cifrele actuale privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul final. Există, de asemenea, fricțiuni persistente în schimbul de informații cu alte autorități și dificultăți de cooperare la nivel național.
Această evaluare are loc într-un moment de revizuire a arhitecturii antifraudă a UE, demarată în iulie 2025. Comisia analizează integrarea dintre EPPO, OLAF, Europol și Eurojust pentru a elimina lacunele dintre organismele de anchetă și procurori. Procesul este esențial în contextul negocierilor pentru bugetul pe termen lung 2028-2034, când supravegherea fondurilor europene devine o prioritate majoră pentru ministerele finanțelor din statele membre.