Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO) se încheie pe 31 octombrie, moment în care funcția va fi preluată de Andrés Ritter. Actualul adjunct, desemnat de Parlamentul European și Consiliul UE în martie, va conduce instituția începând cu 1 noiembrie. Deși mandatul a început în octombrie 2019, activitatea de investigație a început efectiv abia la 1 iunie 2021, după o perioadă de construcție a instituției.
Comisia Europeană a publicat prima evaluare oficială a activității EPPO, concluzionând că instituția este „foarte eficientă și eficace”, oferind o valoare adăugată în anchetele transfrontaliere. Raportul evidențiază o creștere masivă a volumului de muncă, numărul anchetelor active crescând de la 515 în anul 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025. În același interval, valoarea activelor înghețate a urcat semnificativ, de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro.
În ciuda succesului operațional, raportul confirmă dificultățile semnalate repetat de Laura Codruța Kovesi privind volumul de muncă și resursele insuficiente. Evaluarea menționează existența unor ambiguități juridice în Regulamentul de înființare și o aplicare neuniformă a acestuia în cele 22 de state membre participante. De asemenea, nivelurile inegale de sprijin național și dificultățile de cooperare sau schimb de informații cu alte instituții încetinesc procesul de soluționare a dosarelor individuale.
Un punct critic identificat de Comisia Europeană este procesul de recuperare a fondurilor, considerat cel mai slab segment al activității. Raportul subliniază necesitatea unor dovezi mai concrete privind transformarea ordinelor de înghețare în confiscări efective care să revină bugetului UE. Cifrele actuale privind confiscările sunt văzute mai degrabă ca o măsură a activității decât ca un rezultat concret, existând o lacună între numărul de anchete și banii recuperați efectiv.
Pentru a remedia aceste deficiențe, Comisia Europeană a demarat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a Uniunii Europene. Această procesare vizează integrarea dintre EPPO, OLAF, Europol, Eurojust și directiva penală privind interesele financiare ale Uniunii. Obiectivul este eliminarea lacunelor dintre Parchetul European și organismele de anchetă, într-un context în care negocierii pentru bugetul 2028-2034 pun presiune pe necesitatea unor mecanisme de supraveghere a cheltuielilor.
Instituția EPPO funcționează ca o structură hibridă, cu un colegiu central la Luxemburg și procurori delegați care activează în cadrul sistemelor judiciare naționale. Această organizare permite identificarea unor legături între companii și persoane fizice pe care serviciile naționale ar putea să le omită. Totuși, variabilitatea cadrelor procedurale naționale și divergențele în alocarea ressurselor între capitale afectează coerența și capacitatea de a transforma anchetele în condamnări definitive.