Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO) se încheie pe 31 octombrie, moment în care activitatea instituției este evaluată de Comisia Europeană. Începând cu 1 noiembrie, conducerea EPPO va fi preluată de Andrés Ritter, actual adjunct al instituției, care a fost desemnat de Parlamentul European și Consiliul UE pentru un mandat similar de șapte ani. Această evaluare oficială vine după ce activitatea de investigare a biroului a început efectiv la 1 iunie 2021.
Prima evaluare oficială publicată de Comisia Europeană arată că EPPO este o instituție foarte eficientă și eficace, oferind o valoare adăugată deosebită în gestionarea anchetelor transfrontaliere. Raportul evidențiază o creștere exponențială a activității, numărul anchetelor active crescând de la 515 în anul 2021 până la 3.602 la sfârșitul anului 2025. Totodată, valoarea activelor înghețate de către procurorii europi a cunoscut o ascensiune semnificativă, trecând de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro.
În ciuda rezultatelor pozitive, raportul confirmă dificultățile semnalate repetat de Laura Codruța Kovesi privind volumul de muncă și resursele limitate. Evaluarea indică faptul că presiunile operaționale au depășit estimările ini Codului de procedură, iar resursele sunt insuficiente pentru gestionarea numărului masiv de dosare. Mai mult, aplicarea neuniformă a regulamentului în cele 22 de state membre participante și dificultățile de cooperare cu alte instituții reprezintă obstacole care încetinesc soluționarea cazurilor individuale de fraudă.
Un punct critic identificat de Comisia Europeană este procesul de recuperare efectivă a fondurilor europene. Deși cifrele privind activele înghețate sunt mari, raportul menționează că există nevoie de dovezi mai concrete privind transformarea ordinelor de înghețare în confiscări definitive care să revină bugetului UE. În prezent, cifrele privind confiscările reflectă mai degrabă volumul de activitate decât rezultatul final, existând o lacună între investigațiile desfășurate și recuperarea efectivă a banilor pierduți prin fraude.
Problemele de implementare la nivel național rămân o provocare majoră pentru coerența activității EPPO. Raportul semnalează existența unor ambiguități juridice în Regulamentul de înființare și divergențe mari în modul în care statele membre alocă resurse pentru acest model hibrid. Această lipsă de uniformitate face ca unii procurori delegați să gestioneze volume de dosare mult mai mari decât alți colegi, subminând capacitatea biroului de a transforma anchetele în condamnări judecătorești definitive.
Comisia Europeană a lansat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a Uniunii Europene, examinând integrarea dintre EPPO, OLAF, Europol și Eurojust. Această inițiativă vizează eliminarea lacunelor dintre Parchetul European și organismele de anchetă care îi transmit cazurile. Procesul de revizuire este strâns legat de negocierile bugetare pentru perioada 2028-2034, fiind necesară o supraveghere riguroasă a fondurilor pentru a asigura transparența și eficiența cheltuielilor europene.