Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European a adoptat o rezoluție prin care solicită un tratament financiar distinct pentru regiunile situate la frontiera estică a Uniunii Europene. Această propunere vizează viitorul buget european pentru perioada 2028–2034 și include posibilitatea de a rezerva până la 10% din bugetele unor instrumente UE relevante pentru aceste zone. România este inclusă în lista celor nouă state membre vizate de această abordare europeană, alături de Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Propunerea de la REGI vizează schimbarea modului în care bugetul european tratează regiunile de la graniță, trecând de la dependența de liniile naționale la utilizarea unor instrumente financiare cu resurse rezervate explicit. Eurodeputații solicită o alocare suplimentară dedicată, reguli de aplicare mai flexibile și un mecanism special de cofinanțare pentru zonele care se confruntă cu costuri geopolitice ridicate. Rezoluția a fost adoptată în cadrul comisiei cu 23 de voturi pentru, două împotrivă și șase abțineri, urmând să fie trimisă în plen în luna noiembrie.
În ceea ce privește nivelul de sprijin financiar, eurodeputații propun ca ratele de cofinanțare europeană să ajungă la 95% pentru proiectele din regiunile estice. În cazul proiectelor care sunt considerate de importanță deosebită pentru securitate, reziliență sau infrastructură critică, solicitarea este de o cofinanțare de 100%. Această măsură ar reduce povara financiară pentru autoritățile naționale sau regionale, facilitând investițiile în zonele care au o capacitate fiscală limitată din cauza contextului de securitate.
Un alt punct important în rezoluția REGI este cererea pentru viitoarele programe Interreg, unde se solicită cel puțin 150 de milioane EUR. Această sumă este menționată pentru a compensa pierderea finanțărilor de cooperare care au fost suspendate cu Rusia și Belarus. Eurodeputații subliniază că aceste resurse sunt necesare pentru a acoperi pierderile nete cauzate de suspendarea acestor programe, asigurând în același timp continuitatea dezvoltării regionale în contextul noilor realități geopolitice de la graniță.
Documentația Serviciului de Cercetare al Parlamentului European arată că această abordare nu se limitează doar la domeniul apărării, ci include și alte priorități esențiale. Investițiile vizate cuprind sănătatea, drumurile, energia, infrastructura maritimă și digitală, precum și conectivitatea și pregătirea civilă. Obiectivul este ca regiunile să poată răspunde riscurilor de securitate fără a sacrifica dezvoltarea economică, serviciile publice sau capacitatea de a menține populația locală, evitând astfel depopularea și declinul structural.
În prezent, cadrul financiar 2021–2027 include deja anumite resurse pentru regiunile estice, însă acestea sunt distincte de noile propuneri. Din totalul de 34,6 miliarde EUR reorientate din politica de coeziune către priorități precum apărarea și infrastructura energetică, suma de 5,6 miliarde EUR este direcționată către regiunile estice. Aceste fonduri fac parte din arhitectura actuală și nu reprezintă finanțarea suplimentară solicitată de eurodeputați pentru perioada de după anul 2027.