Un grup format din 58 de eurodeputați a adresat marți Comisiei Europene o cerere oficială de protejare a Curții Penale Internaționale (CPI) împotriva sancțiunilor impuse de Statele Unite. Parlamentarii solicită intervenția instituției europene pentru a contracara măsurile americane care ar putea compromite activitatea instanței internaționale. Această demers este motivat de riscul ca sancțiunile să aibă efecte devastatoare asupra funcționării organismei cu sediul în Olanda.
Solicitarea a fost transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin intermediul unei scrisori care descrie situația ca fiind un atac al unei puteri străine asupra unei entități de pe teritoriul UE. Eurodeputații propun activarea „Statutului de blocare” al Uniunii Europene, un mecanism conceput să protejeze companiile și persoanele fizice europene de efectele sancțiunilor impuse de state străine în afara jurisdicției lor. Această măsură ar preveni aplicarea restricțiilor americane de către firmele din Europa.
Decizia administrației președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni vine ca răspuns la criticile aduse instanței privind mandatul de arestat emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și investigațiile privind acțiunile trupelor americane în Afganistan. După o perioadă de grație de șase luni, constrângerile ar putea bloca colaborarea băncilor și companiilor americane cu CPI. Deși există excepții pentru software, plăți și telecomunicații, impactul asupra tranzacțiilor financiare și a plății facturilor rămâne o preocupare majoră.
Scrisoarea, care include reprezentanți din grupurile PPE, S&D, Renew Europe și Verzi/ALE, a fost redactată de Dirk Gotink și Aurore Lalucq. Parlamentarii avertizează că băncile europene, companiile de asigurări și alte firme intermediare cu interese comerciale în SUA sunt expuse unor riscuri semnificative. Pentru ca Statutul de blocare să fie aplicat, Comisia Europeană trebuie să includă legile străine vizate pe o listă oficială, proces care necesită examinarea de către Parlamentul European și statele membre.
Deși șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a calificat amenințarea cu sancțiuni drept „inacceptabilă”, Uniunea Europeană nu a implementat încă nicio măsură concretă de protecție. Curtea Penală Internațională este formată din 125 de state membre, însă Statele Unite, deși au semnat Statutul de la Roma prin care a fost înființată instanța, nu l-au ratificat niciodată. Această lipsă de ratificare subliniază tensiunea juridică dintre Washington și mecanismele de justiție internațională.
Curtea Penală Internățională funcționează pe baza Statutului de la Roma, un tratat internațional care stabilește cadrul juridic pentru investigarea și judecarea crimelor grave. Deși instanța operează la nivel global, autoritatea sa depinde de cooperarea statelor membre și de recunoașterea jurisdicției sale. În contextul actual, protejarea autonomiei instanței împotriva presiunilor politice externe devine un punct central în dezbaterea privind suveranitatea juridică a Uniunii Europene.