Comisia Europeană a publicat marți al șaselea Eurobarometru privind sportul și activitatea fizică, oferind o imagine detaliată asupra nivelului de mișcare din Europa. Rezultatele indică o creștere generală a activității fizice în cadrul Uniunii Europene, însă România se menține într-o poziție defavorabilă din cauza sedentarismului. Publicarea acestor date coincide cu începerea Săptămânii Europene a Sportului, care are loc la Dublin, în perioada 23-30 septembrie 2026.
La nivelul întregii UE, 38% dintre europeni afirmă că practică sport sau exerciții fizice de mai multe ori pe săptămână, un procent cu 6 puncte procentuale mai mare decât în 2022. De asemenea, numărul celor care fac mișcare aproape zilnic a crescut la 9%, reprezentând o creștere de 3 puncte procentuale față de comparația de acum patru ani. În paralel, ponderea celor care nu fac niciodată sport a scăzut de la 45% în 2022 la 39% în 2026.
Motivația principală pentru practicarea sportului rămâne sănătatea fizică, fiind menționată de 44% dintre respondenți. Relaxarea este a doua cea mai importantă cauză, fiind invocată de 39% dintre europeni, în timp ce 26% fac sport pentru sănătatea mintală. Dacă relaxarea este inclusă în categoria stării de bine, rezultă că 65% dintre europeni consideră bunăstarea psihică drept un factor esențial pentru activitatea fizică, privind sportul ca pe un instrument de reducere a stresului.
În ceea ce privește locurile de desfășurare, parcurile și spațiile în aer liber sunt utilizate de 47% dintre europeni, un procent stabil față de 2022. Totuși, utilizarea centrelor de fitness a crescut de la 33% în 2022 la 39% în 2026. Cea mai semnificativă evoluție este înregistrată la categoria „deplasare activă”, reprezentând mersul pe jos sau utilizarea bicicletei pentru deplasări zilnice, care a crescut de la 24% la 37%, o creștere de 13 puncte procentuale.
România prezintă un istoric de participare scăzută la activități sportive, confirmând tendințe de lungă durată. În 2022, doar 20% dintre români declarau că fac sport regulat, în timp ce 62% afirmau că nu fac niciodată mișcare, comparativ cu media europeană de 38% pentru sportul săptămânal. Un studiu academic din 2026 a evidențiat că, între 2009 și 2022, ponderea celor care nu făceau sport în România a crescut de la aproximativ 53% la 64%.
Analiza Comisiei Europene relevă și disparități sociale importante în distribuția activității fizice. Tinerii și persoanele cu un nivel de educație mai ridicat sunt mai activi, la fel ca cei care nu întâmpină dificultăți financiare. La polul opus se află pensionarii și persoanele în vârstă, care fac mișcare mai rar. De asemenea, bărbații raportează o participare regulată la sport mai frecvent decât femeile, deși diferențele dintre sexe sunt descrise ca fiind moderate.