Ultimul Eurobarometru special al Comisiei Europene privind sportul și activitatea fizică relevă o evoluție contrastantă în comportamentul cetățenilor. În timp ce la nivelul Uniunii Europene se observă o creștere a activității fizice, România prezintă cifre îngrijorătoare în ceea ce privește sportul organizat. Totuși, datele arată o îmbunătățire semnificativă a mișcării cotidiene, cum ar fi mersul pe jos sau deplasările active, care au câștigat teren în rândul populației române față de perioada precedentă.
În ceea ce privește sportul și exercițiile desfășurate într-un context sportiv, România rămâne în urma mediei europene. Aproximativ 66% dintre respondenții din România declară că nu fac niciodată sport sau exerciții, o cifră care a crescut cu trei puncte procentuale față de anul 2022. Doar 7% dintre români practică mișcarea aproape zilnic, în timp ce 16% afirmă că fac sport de mai multe ori pe săptămână. România are, de asemenea, cea mai mare pondere de persoane care alocă mai puțin de o oră pe săptămână acestor activități.
Imaginea se schimbă însă atunci când analiza se concentrează pe mișcarea integrată în viața de zi cu zi, precum mersul pe jos sau grădinăritul. În România, 78% dintre respondenți spun că merg cel puțin zece minute consecutiv în patru până la șapte zile dintr-o săptămână, un salt de 20 de puncte procentuale față de 2022. De asemenea, 29% dintre români practică astfel de activități aproape zilnic, o creștere de 24 de puncte față de ediția anterioară, indicând o mișcare mai activă pe traseele cotidiene.
Accesul la infrastructură și rolul autorităților locale reprezintă obstacole majore pentru cetățenii români. Doar 51% dintre români consideră că zona în care locuiesc oferă multe posibilități de activitate fizică, o valoare mult sub pragul de 76% raportat la nivelul UE. Mai mult, 61% dintre respondenții din România susțin că autoritatea locală nu face suficient pentru activitatea fizică a cetățenilor, o percepție care a crescut cu șapte puncte față de sondajul din 2022, indicând o nemulțumire față de managementul local.
Diferențele de participare la sport sunt marcante și în funcție de profilul socio-economic al persoanelor. Eurobarometrul indică faptul că tinerii, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat și cei care nu întâmpină dificultăți financiare sunt mult mai activi. În schimb, printre cei care au probleme frecvente cu plata facturilor, 54% spun că nu fac niciodată sport sau exerciții. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a subliniat că accesul la sport depinde încă prea mult de venituri, vârstă și educație.
Sondajul a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în perioada aprilie și mai. Comisia Europeană utilizează aceste date pentru a monitoriza evoluția participării la activități fizice și pentru a compara diferențele dintre statele membre. Rezultatele sunt prezentate înaintea Săptămânii Europene a Sportului, care are loc între 23 și 30 septembrie, oferind o bază pentru noi acțiuni de promovare a stilurilor de viață active în întreaga Europă.