Comisia Europeană a lansat EU Kids Act, un proiect de lege ambițios care vizează protejarea tinerilor europeni împotriva impactului negativ al platformelor de socializare. Inițiativa, propusă de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, urmărește să impună restricții stricte pentru accesul minorilor la mediul online. Proiectul de 55 de pagini propune interzicerea accesului copiilor cu vârste de sub 13 ani la social media și limitarea severă a accesului pentru cei sub 15 ani.
Implementarea acestor măsuri va necesita negocieri complexe între Comisia Europeană, guvernele naționale și experții în tehnologie. Obiectivul principal este stabilirea unor mecanisme de verificare a vârstei care să nu încalce intimitatea utilizatorilor. Ursula von der Leyen a declarat că, dacă o platformă dorește să aibă acces la minori, trebuie să demonstreze în primul rând că oferă siguranță. Această prioritate a fost subliniată și prin criticile aduse impactului internetului asupra sănătății minorilor.
Propunerea vizează nu doar rețelele sociale tradiționale, ci și alte canale online, precum jocurile video sau chatbot-urile AI. Legislatorii europeni trebuie să găsească un echilibru între siguranța minorilor și drepturile la informare și exprimare, argumente aduse de activiști și unele guverne. În acest context, capitale precum Paris și Berlin ar putea găsi un compromis, având în vedere că propunerea include restricții diferite în funcție de pragurile de vârstă specifice fiecărei țări.
Negocierile vor fi dificile, având în vedere pozițiile divergente ale statelor membre. Estonia și Roma s-au opus public unor astfel de interdicții, în timp ce Olanda susține propunerea, dar preferă pragul de 15 ani. Spania, prin ministerul său digital, urmărește stabilirea limitei la 16 ani. Comisia Europeană își propune să finalizeze negocierile în termen de 12 luni, însă implementarea efectivă a legii este estimată pentru mijlocul anului 2028, incluzând o perioadă de tranziție de șase luni.
Un punct critic de dezbatere rămâne protecția datelor personale prin verificarea vârstei. Obligativitatea prezentării unei versiuni digitale a actului de identitate ridică temeri privind monitorizarea activității online de către guverne sau companii. De asemenea, există riscuri de securitate cibernetică, procesul de verificare putând deveni o țintă pentru hackeri. Ministrul grec al guvernanței digitale, Dimitris Papastergiou, a menționat că responsabilitatea principală trebuie să aparțină platformelor, nu părinților.
Procesul legislativ de la nivelul Uniunii Europene pentru reglementarea sectorului tehnologic este de obicei unul de lungă durată. În cazul altor legi importante privind tehnologia, perioadele de negociere au depășit adesea pragul de doi ani. Deși Comisia Europeană recunoaște că EU Kids Act nu este o soluție perfectă și că ocolirea restricțiilor este posibilă, aceasta este considerată un pas esențial pentru schimbarea atitudinilor privind siguranța digitală.