În cursul anului 2024, România a traversat cinci cicluri electorale, însă procesul de prevenire a interferențelor digitale a fost marcat de o reacție tardivă a autorităților. Statul român putea solicita Comisiei Europene organizarea unor întâlniri cu reprezentanții rețelelor sociale pentru a evita manipularea, însă aceste discuții au fost solicitate abia după primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie. Această întârziere a avut loc în contextul reclamațiilor privind manipularea algoritmului TikTok în favoarea candidatului Călin Georgescu.
Comisia Europeană a declanșat o anchetă împotriva TikTok pe 17 decembrie 2024, investigând o posibilă încălcare a Legii privind serviciuile digitale (DSA). Procedura a fost inițiată ca urmare a unei sesizări făcute de Consiliul Național al Audiovizualului la data de 26 noiembrie. Compania chineză se confruntă cu riscul unei sancțiuni financiare maxime de 6% din cifra de afaceri globală, o sumă care ar putea atinge pragul de două miliarde de dolari.
Spre deosebire de abordarea din România, alte state europene au solicitat sprijin preventiv înainte de scrutinele proprii. Slovacia a participat la o masă rotundă mediată de Comisie pe 26 februarie 2024, înainte de alegerile sale prezidențiale, reunit platforme precum TikTok, Meta, Google sau X. Luxemburg, Slovenia și Austria au urmat modele similare de solicitare a întâlnirilor cu marile motoare de căutare și rețele sociale pentru a proteja integritatea proceselor lor electorale.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a precizat că legislația europeană nu impune statelor membre obligația de a solicita mese rotunde cu experți IT înainte de alegeri. ANCOM, care funcționează ca Coordonator al Serviciilor Digitale în România, a menționat că a organizat proprii întâlniri cu reprezentanții TikTok și Meta. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat implicarea în formate de lucru interne și transmiterea de informații despre obligațiile platformelor.
La o reuniune a Curții Constituționale a României, președintele Nicușor Dan a subliniat vulnerabilitățile societăților democratice în fața manipulării algoritmice și a campaniilor inautentice de influență. Simina Tănăsescu, președinta CCR, a amintit că procesul electoral prezidențial din 2024 a fost invalidat de Curtea Constituțională în decembrie, fapt ce a atras atenția internațională asupra riscurilor tehnologiilor digitale. Nicușor Dan a avertizat că utilizarea inteligenței artificiale pentru materiale false pune în pericol vocea legitimă a cetățenilor.
Contextul politic recent a fost marcat de decizii judecătorești majore privind validitatea scrutinurilor. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României, impunând reluarea acestuia în întregime. Această situație reflectă o tendință de monitorizare a riscurilor digitale, similară cu cazul din Bulgaria, unde Curtea Constituțională a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024.