Deputata austriacă Meri Disoski a susținut, în cadrul EU Parliamentary Democracy Forum, că parlamentele naționale și Parlamentul European ar trebui să coordoneze controlul asupra marilor platforme online. Această propunere vine pe fondul faptului că tehnologiile, algoritmii și rețelele generează amenințări care depășesc frontierele statelor. Meri Disoski a subliniat că 27 de parlamente nu ar trebui să construiască separat aceleași capacități de control pentru probleme care afectează simultan mai multe țări.
Argumentul deputatei se bazează pe natura transfrontalieră a platformelor, în contrast cu modul predominant național în care parlamentele exercită controlul democratic. Manipularea informațională, ingerințele externe și distribuirea materialelor sintetice funcționează simultan în mai multe state membre. În prezent, aceeași companie poate fi analizată separat de comisii parlamentare diferite, având acces diferit la informații și fără o metodologie comună, ceea ce produce 27 de curbe de învățare separate.
Cercetarea „Who Gets Deepfaked?”, publicată de Agora Digitale Transformation și realizată de Benjamin Shultz, oferă date alarmante despre acest fenomen. Studiul a analizat 5.872 de membri ai parlamentelor naționale din toate cele 27 de state UE și aproximativ 160 de domenii asociate cu deepfake-uri sexualizate. Cercetarea a identificat 138 de femei din parlamentele a 22 de state și nouă bărbați ca fiind reprezentați sau asociați cu astfel de site-uri.
Rezultatele auditatului, realizat între 16 și 20 iulie 2026, arată o expunere puternic diferențiată în funcție de gen. Autorii estimează că femeile parlamentare sunt de 33 de ori mai expuse decât bărbații, având o probabilitate de aproximativ una din 14 femei de a fi asociate cu astfel de ecosisteme, față de aproximativ unul din 500 de bărbați. Vizibilitatea politică ridicată amplifică riscul pentru femeile aflate în funcții guvernamentale sau de conducere de partid.
Meri Disoski cere ca parlamentele să coordoneze întrebările adresate platformelor privind amplificarea algoritmică, evaluarea riscurilor și accesul cercetătorilor independenți la informații. Ea propune schimbul de rezultate și construirea unor structuri comune de cooperare între parlamentele naționale și Parlamentul European. Această abordare vizează o utilizare mai eficientă a arhitecturii juridice existente pentru a supraveghea actori transfrontalieri care operează prin sisteme de recomandare și algoritmi.
În contextul european, Parlamentul European a adoptat la 15 septembrie o rezoluție privind European Democracy Shield, prin care cere măsuri împotriva deepfake-urilor malițioase. Această poziție politică se adaugă cadrului Digital Services Act (DSA), care impune platformelor mari să evalueze și să reducă riscurile sistemice. Comisia Europeană a confirmat în 2026 faptul că violența bazată pe gen este tratată drept un risc sistemic în cadrul acestui regulament.