Datoria publică a celor 27 de state membre ale Uniunii Europene a ajuns la aproximativ 15.704,6 miliarde euro la data de 31 martie 2026, conform datelor furnizate de Eurostat. În paralel, Uniunea Europeană, în calitate de emitent de datorie, deținea împrumuturi restante de 836,8 miliarde euro la 30 iunie 2026. Această situație ridică semne de întrebare privind capacitatea viitoare a Europei de a finanța dezvoltarea versus obligativitatea de a achita datoriile deja asumate pentru redresarea economică și răspunsul la crize.
Nivelurile datoriilor naționale variază semnificativ între statele membre, reflectând dimensiunile economiilor lor. Franța deține cel mai mare debit, de 3.536,1 miliarde euro, urmată de Italia cu 3.158,2 miliarde euro și Germania cu 2.902 miliarde euro. Spania raportază 1.739,5 miliarde euro, în timp ce Belgia are 706,6 miliarde euro și Țările de Jos 517,4 miliarde euro. România se încadrează în acest peisaj cu o datorie de 1.169,9 miliarde lei, conform datelor de la finalul primului trimestru din 2026.
La nivelul Bruxellesului, datoria proprie a UE a cunoscut o creștere rapidă, de la 738,9 miliarde euro la sfârșitul anului 2025 la 836,8 miliarde euro la 31 martie 2026. Această creștere de 13,2% în doar trei luni este impulsionată în principal de programul NextGenerationEU, destinat redresării post-pandemie și investițiilor în tranziția energetică și digitalizare. Comisia estimează că va mobiliza până la 634 miliarde euro prin împrumuturi pentru acest program specific până la finalul anului 2026.
Presiunea financiară este vizibilă și în indicatorii de raportare ai unor economii mari. Franța a raportat la 30 iunie 2026 o datorie de 3.595,5 miliarde euro, ceea ce reprezintă 119% din PIB, după o creștere de 59,6 miliarde euro în trei luni. Italia a depășit nivelul din primul trimestru, ajungând la aproximativ 3.229,3 miliarde euro la sfârșitul lui iunie. Spania a raportat 1.761 miliarde euro la iunie, însă raportul datoriei față de PIB a scăzut cu 1,8 puncte procentuale.
Cauzele creșterii datoriilor în bugetele naționale sunt multiple, conform prognozei Comisiei Europene din mai 2026. Acestea includ activitatea economică modestă, creșterea cheltuielilor pentru apărare, costurile mai mari cu dobânzile și măsurile de protecție a consumatorilor în fața scumpirii energiei. Pentru România, Comisia estimează că datoria va fi de 61,6% din PIB în 2026 și de 63,4% în 2027, într-un context în care deficitul primar ridicat și plățile de dobânzi contribuie la ascensiunea debitului.
Contextul economic general indică faptul că gestionarea acestor sume este critică pentru stabilitatea socială și investițiile publice. În timp ce instrumente precum Mecanismul European de Stabilitate pot oferi asistență sub condiții stricte, riscurile includ amânarea investițiilor sau creșterea taxelor. Pentru statele din afara zonei euro, precum România, protecția oferită de instrumentele de intervenție ale zonei euro nu este directă, ceea ce pune un accent suplimentar pe calitatea absorbției fondurilor europene.