Politica de coeziune reprezintă o miză majoră pentru România în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene, a declarat joi europarlamentarul Dan Barna. Acesta a evidențiat relevanța acestui mecanism și solidaritatea statelor din grupul Prietenii Coeziunii. Pe lângă coeziune, o altă prioritate națională identificată de europarlamentar este politica agricolă comună, sectorul în care disparitățile existente afectează o parte din fermierii din România.
Dan Barna a anunțat că negocierile pentru Global Europe, pilonul al treilea din bugetul european, au fost finalizate în dimineața zilei respective. Acesta a precizat că, după mai multe runde de negocieri desfășurate în ultimele săptămâni în cadrul comisiilor reunite AFET și DEVE, s-a ajuns la un acord clar și robust. Acest document va fi trimis ulterior în comisii și va urma să fie supus votului în plenul Parlamentului European.
Prin intermediul unui amendament depus de Dan Barna, s-au obținut alocări financiare distincte pentru statele aflate în proces de aderare, precum Republica Moldova. Europarlamentarul a menționat că vorbim despre condiționalități legate de statul de drept, pentru a evita finanțarea guvernelor care devin antieuropene sau se îndepărtează de UE, menționând exemplul Georgiei. Un alt aspect important vizează condiționalitatea privind migrația, în contextul evoluției discuțiilor bugetare.
În ceea ce privește resursele, Dan Barna a susținut necesitatea stabilirii unor resurse proprii în bugetul multianual al Uniunii Europene pentru a evita blocajele. Acesta a explicat că statele net contributoare se confruntă cu presiuni din partea componentelor naționaliste sau suveraniste, ceea ce face ca disponibilitatea lor de a contribui cu sume mai mari să fie aproape nulă. Europa trebuie astfel să își genereze venituri suplimentare pentru a face față provocărilor.
Parlamentul European susține un buget comunitar solid și realist, care să introducă noi fluxuri de venituri și să reducă inegalitățile. Eurodeputații au solicitat o creștere de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei Europene din iulie 2025, propunând taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc online, activele cripto și extinderea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră. Această strategie vizează garantarea fondurilor pentru agricultură, dezvoltare regională și finanțare socială.
Adoptarea bugetului pe termen lung al Uniunii Europene necesită o decizie unanimă a Consiliului și votul Parlamentului European cu majoritatea absolută a deputaților. În prezent, statele membre negociază poziția comună, în timp ce președinția cipriotă a Consiliului UE a propus o reducere de 2% față de propunerea Comisiei Europene. Președinția irlandeză urmează să prezinte noul cadru de negociere pe data de 10 octombrie.