Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis o decizie privind regimul garanțiilor electorale aplicate în Estonia pentru scrutinul european. Instanța a stabilit că sumele solicitate de autoritățile estoniene pentru înregistrarea candidaților depășesc limitele proporționalității necesare pentru a descurca candidaturile neserioase. Decizia vizează în special impactul financiar asupra partidelor cu resurse limitate și asupra dreptului de a fi ales.
În cadrul dosarului, s-a analizat faptul că suma de 4.100 de euro pentru fiecare candidat reprezenta aproximativ 2,6 salarii mediane brute lunare, raportat la nivelul de 1.578 de euro din trimestrul patru al anului 2023. Pentru o listă de nouă candidați, precum cea a Partidului Verde din Estonia, Erakond Eestimaa Rohelised, garanția totală ajungea la 36.900 de euro. Această sumă era supusă unei condiții de restituire doar dacă se obținea cel puțin 5% din voturi.
Litigiul a apărut după ce evenimentul a afectat candidaturile verzi, care au fost înregistrate provizoriu la recomandarea Curții Supreme a Estoniei, dar care nu au reușit să atingă pragul de 5%. Partidul a plătit garanția pentru două candidaturi, însă riscul de pierdere a banilor a fost considerat prea mare. Curtea a observat că garanția pentru alegerile naționale era de cinci ori mai mică decât cea pentru cele europene, ceea ce a ridicat semne de întrebare.
Judecătorii au subliniat că, deși statele pot stabili reguli pentru a evita cheltuielile publice inutile, acestea trebuie să respecte Carta drepturilor fundamentale. O cerință financiară atât de strictă poate împiedica apariția unor partide noi și poate limita pluralismul politic în cadrul Uniunii Europene. În acest caz, plata garanției putea consuma o parte semnificativă din bugetul anual al unui partid, în contextul restricțiilor privind finanțarea acestora.
Guvernul din Estonia a susținut că această măsură este necesară pentru ca candidații să își evalueze mai atent șansele și pentru a reduce numărul de candidaturi neserioase. Totuși, Curtea a considerat că mecanismul este excesiv, analizând și faptul că partidele nu au acces la alocații bugetare similare pentru alegerile europene, spre deosebire de cele naționale. Decizia obligă autoritățile să evalueze dacă accesul la scrutin este într-adevăr garantat în practică.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene vine într-un context în care procesele de reformă și de conformitate cu normele europene sunt constante în regiune. În perioada actuală, discuțiile internaționale sunt dominate de decizii politice majore, precum și de evenimente precum reuniunile de la ONU sau alte procese de justiție care modelează relația dintre statele membre și instituțiile centrale ale Uniunii Europene.