Curtea de Conturi Europeană a identificat trei cazuri în România în care autoritățile contractante nu au respectat normele privind achizițiile publice în proiecte finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Aceasta este instrumentul european din care este finanțat PNRR. Constatările apar în raportul anual privind exercițiul financiar 2025, publicat joi, 8 octombrie, și vizează procedurile de atribuire, fără a indica o neeligibilitate generală a proiectelor sau a plăților românești.
Prima problemă identificată de auditori vizează decizia unei autorități contractante de a nu împărți un contract în loturi fără a furniza o justificare adecvată. Conform legislației europene, împărțirea în loturi este o măsură care poate permite participarea unui număr mai mare de ofertanți, inclusiv a întreprinderilor mici. Autoritățile sunt obligate să explice clar de ce aleg să nu procedeze prin această metodă atunci când o astfel de justificare este necesară pentru transparență.
În al doilea caz, auditorii au constatat utilizarea nelegală a unei proceduri simplificate de către o autoritate română. Raportul subliniază că publicarea anunțului de participare nu a fost realizată în mod corespunzător de către instituția respectivă. Această eroare este considerată relevantă deoarece publicitatea unei achiziții este esențială pentru ca operatorii economici eligibili să poată afla despre contract și să concureze pentru obținerea atribuirii acestuia.
Al treilea caz vizează utilizarea nelegală a unei proceduri negociate fără publicarea prealabilă a unui anunț de către o autoritate. O astfel de abordare este criticată deoarece limitează concurența deschisă și poate fi aplicată doar în condițiile stricte prevăzute de legislația privind achizițiile publice. În acest raport, Curtea nu a indicat contractele specifice, beneficiarii, valorile sau eventualul prejudiciu financiar asociat acestor trei situații de nerespectare a regulilor.
În ceea ce privește impactul asupra fondurilor, raportul nu permite transformarea acestor constatări în acuzații de fraudă sau corupție. Deoarece nu sunt cuantificate sumele pierdute, aceste probleme nu demonstrează că România trebuie să ramburseze automat fonduri. Diferența dintre regulile de achiziție și mecanismul de plată este crucială, deoarece plățile din MRR sunt condiționate de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, nu doar de costurile eligibile ale proiectelor.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) reprezintă instrumentul principal prin care Uniunea Europeană susține reconstrucția economică și digitală a statelor membre. Plățile către state sunt efectuate de Comisia Europeană pe baza progresului jaloanelor și al atingerii unor ținte specifice stabilite în planul național. Deși respectarea normelor de achiziții este o obligație a statelor, aceasta nu constituie, în sine, o condiție pentru fiecare tranșă de plată MRR efectuată.