Cristian Tudor Popescu a analizat evenimentele de marți, 15 septembrie, când protestul oierilor din Piața Victoriei a degenerat în confruntări. Ziaristul susține că manifestația nu a fost atât de apolitică pe cât s-a pretins, având un mesaj politizat. Conform observațiilor sale, acțiunea a avut o proiecție chiar vizibilă și brutală, orientată în direcția anti-Bruxelles, depășind simpla exprimare a unor probleme economice specifice sectorului de creștere a animalelor.
Gazetarul a criticat faptul că protestul nu a fost unul autorizat în mod formal de către o organizație profesională de crescători de ovine și caprine. Cristian Tudor Popescu a subliniat că mulți participanți au ajuns în piață purtând bâtele ciobănești, deși revendicau un protest pașnic. El a întrebat de ce era necesar acest echipament înainte de intrarea în piață, menționând că mulți dintre oieri au refuzat inițial să predea aceste obiecte jandarmeriei.
În cadrul intervenției sale la B1 TV, Cristian Tudor Popescu a evidențiat discursul anti-UE utilizat în timpul manifestației. Acesta a menționat că unii participanți au susținut că exporturile sunt interzise deoarece Bruxelles și Uniunea Europeană doresc să golească România de oi. Această retorică a fost utilizată pentru a sugera că România este transformată într-un spațiu de servicii pentru instituțiile europene, ceea ce oferă o dimensiune politică manifestației.
De asemenea, Cristian Tudor Popescu a respins comparația făcută de George Simion cu protestul din 10 august 2018. Ziaristul a explicat că protestul din 2018 era unul de natură politică, axat pe democrație și statul de drept, în contextul guvernării lui Dragnea. El a menționat că în acea perioadă jandarmii au intervenit în cadrul unui protest pentru libertate, spre deosebire de dinamica observată în Piața Victoriei.
Manifestația a fost marcată de o atmosferă tensionată, în care s-au produs și incidente de violență. În timp ce unii participanți au încercat să argumenteze că problemele oierilor sunt legitime, Cristian Tudor Popescu a observat că mesajul a fost unul de combatere a influenței externe. Această abordare a fost observată și în declarațiile unor figuri politice, precum cele ale lui George Simion sau Grindeanu, pe rețelele sociale.
Contextul european este unul de o mare complexitate, în contextul în care Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea unei Europe capabile să se apere. În același timp, Uniunea Europeană explorează noi parteneriate, precum intenția de a transforma Canada într-un prim membru asociat. Aceste schimbări de paradigmă în relațiile internaționale subliniază importanța discursurilor privind suveranitatea și poziția statelor membre față de deciziile de la Bruxelles.