Lupta împotriva spălării banilor intră într-o etapă nouă în Uniunea Europeană, axându-se tot mai mult pe tranzacțiile cu criptomonede. România a început deja procesul de adaptare a legislației naționale la noile reguli europene, pe măsură ce profilul riscurilor se schimbă. Metodele clasice de transfer de bani prin firme paravan sunt înlocuite de active digitale, ceea ce impune o reglementare mult mai strictă pentru companiile expuse acestui fenomen.
Conform datelor furnizate de ICAP CRIF, amenzile aplicate la nivel mondial pentru încălcări legate de combaterea spălării banilor au depășit 4 miliarde de dolari în 2025. Din această sumă masivă, băncile au suportat aproximativ 56%. În același timp, sancțiunile aplicate companiilor care activează în zona criptomonedelor și a activelor digitale au crescut cu 56% față de anul anterior, depășind pragul de un miliard de dolari.
Procedurile de verificare a identității clienților, precum „Cunoaște-ți clientul” (KYC) și Customer Due Diligence (CDD), devin mult mai riguroase. O atenție deosebită este acordată Persoanelor Expuse Politic (PEP), care includ politicieni, miniștri, judecători sau persoane din conducerea unor companii de stat și bănci centrale. Verificările se extind și către membrii apropiați ai familiei sau asociații de afaceri, pentru a monitoriza riscurile de corupție sau fraudă.
Un element central al noului sistem este Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA). Aceasta urmează să publice, până la sfârșitul lunii septembrie, prima listă provizorie a entităților care pot intra sub supraveghere directă. Lista finală, care va include aproximativ 40 de entități, va fi comunicată până la sfârșitul anului 2027. Criteriile de selecție includ activitatea în cel puțin șase state membre sau tranzacții anuale ale clienților de peste 50 de milioane de euro.
În România, procesul de transpunere a directivei europene în legislația națională are ca termen limită data de 10 iulie 2027. Autoritățile au început deja modificarea cadrului legislativ, inclusiv prin ajustări la Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Schimbările vor pune o presiune suplimentară pe instituțiile financiare, care trebuie să identifice mai rapid clienții cu risc și să monitorizeze tranzacțiile online.
Evoluția reglementărilor europene reflectă necesitatea de a monitoriza un sistem financiar tot mai digitalizat. În acest context, instituțiile financiare trebuie să implementeze proceduri complexe de monitorizare pentru a evita sancțiunile severe. Miza pentru bănci și alte entități obligate nu este doar respectarea formală a procedurilor, ci capacitatea de a preveni fraudă și corupție înainte ca acestea să se materializeze în cazuri reale.