Comisia Europeană încearcă să extindă rolul instituției în gestionarea amenințărilor hibride, într-un moment în care securitatea continentului este pusă la încercare. Ursula von der Leyen a pus protecția împotriva sabotajelor și a atacurilor cibernetice pe agenda prioritariilor europene pentru perioada următoare. Totuși, această inițiativă generează tensiuni între Bruxelles și marile capitale europene, care invocă dreptul la suveranitate națională pentru a nu ceda competențe decisive către executivul european.
Primul pas oficial în această direcție va avea loc miercuri, când Comisia va prezenta ambasadorilor statelor membre un set de idei pentru contracararea atacurilor hibride. Până la sfârșitul lunii octombrie, este programată lansarea unei Strategii de Securitate care ar putea desemna Rusia drept principalul actor amenințător pentru Uniune. Această agendă comprimată vine într-un context marcat de incidente informatice și utilizarea migranților ca instrument de presiune la frontierele europene.
Franța și Germania manifestă o rezistență clară în fața propunerilor de centralizare a apărării la nivel european. Ambele state dispun de servicii de informații și structuri de apărare cibernetică de rang mondial și nu sunt dispuse să își externalizeze atribuțiile către Comisia Europeană. Pentru Paris și Berlin, controlul asupra aparatului militar și al planificării operaționale rămâne o prerogativă națională, acceptând Bruxelles-ul doar în limitele competențelor de inovație sau de spațiu.
În contrast, statele mici de pe flancul estic, precum Letonia, Lituania și Estonia, susțin activ aceste inițiative, dar solicită resurse financiare suplimentare. Aceste țări au cerut aproximativ jumătate de miliard de euro pentru consolidarea rezilienței lor naționale în fața presiunii ruse. Pentru aceste guverne, dezbaterea teoretică despre competențele instituționale este secundară în raport cu nevoia urgentă de fonduri și de un sistem eficient de alertare timpurie.
Scenariile de atac hibrid devin tot mai complexe, exemplificate de posibilitatea utilizării dronelor de tip Gerbera lansate din containere comerciale în Mediterana. Serviciile de informații avertizează asupra riscurilor de sabotaj la cablurile submarine de telecomunicații, tactici menite să erodeze încrederea cetățenilor în sistemele statale. Această diversificare a amenințărilor, care se mută de la Baltica spre sudul Europei, obligă statele membre să revizuiască constant protocoalele de securitate.
Contextul actual al securității europene este marcat de o intensificare a riscurilor de sabotaj asupra infrastructurii critice. În timp ce Rusia testează pragul de sub Articolul 5 al NATO prin acțiuni deniabile, Europa se confruntă cu o necesitate de coordonare fără precedent. Această evoluție pune sub semnul întrebării eficiența arhitecturii de securitate actuale, care depinde încă de informații difuzate prin presă pentru a alerta statele membre.