Reprezentanții Uniunii Europene au convenit marți eliminarea celor doi miliardari Alișer Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor aplicate blocului comunitar. Această decizie a fost luată în urma unui compromis care presupune prelungirea măsurilor de sancționare pentru restul persoanelor și entităților vizate cu o durată de trei ani, în loc de perioada obișnuită de șase luni. Procesul de adoptare a fost finalizat printr-o procedură scrisă, după ce s-a ajuns la un consens fragil între statele membre.
Conflictul a început când Franța a insistat pentru scoaterea magnatului ruso-uzbek Alișer Usmanov de pe lista sancțiunilor, invocând motive legate de securitatea națională. Ulterior, Luxemburgul a solicitat un tratament similar pentru Mihail Fridman, acesta din urmă intentând o acțiune în valoare de 16 miliarde de dolari împotriva țării. Tensiunile au fost accentuate de faptul că Franța ar fi fost supusă unor presiuni din partea Azerbaidjanului, în contextul reținerii a cel puțin doi cetățeni francezi în acea țară.
Letonia a reprezentat ultimul obstacol în acest proces de negociere neobișnuit de tensionat, fiind ultima țară care s-a opus acordului. Riga a susținut menținerea sancțiunilor, având în vedere legătura lui Fridman cu Petr Aven, un partener de afaceri ruso-leton care a fost privat de cea mai înaltă distincție civilă a țării în 2022. În final, pentru a permite adoptarea măsurilor, Letonia a ales să se abțină de la vot, permițând astfel respectarea regulii de unanimitate necesară în UE.
Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a criticat dur această decizie, numind-o rușinoasă și nejustificabilă, afirmând că Moscova va sărbători acest rezultat. Pe de altă parte, prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat că Riga va încerca să impună propriile sancțiuni naționale, deși s-a abținut de la procedura de sancționare colectivă. Acesta a menționat că Franța a fost de acord să înceapă discuții cu Letonia privind aderarea la o inițiativă franceză de descurajare nucleară.
Decizia a venit după întâlniri la nivel înalt desfășurate în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Sancțiunile împotriva celor doi oligarhi au fost impuse inițial în anul 2022, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, și includ interdicții privind călătoriile, tranzacțiile și înghețarea activelor deținute în cadrul Uniunii Europene. Procesul de reînnoire a sancțiunilor a fost amânat de la termenul inițial de 15 septembrie la data de 22 septembrie.
Regimul de sancțiuni impus de Uniunea Europeană funcționează pe baza principlei unanimității, ceea ce înseamnă că orice stat membru poate bloca adoptarea unor măsuri colective. Acest mecanism de decizie face ca procesele de actualizare ale listelor de sancțiuni să fie extrem de sensibile la interesele de securitate națională sau la presiunile diplomatice exercitate asupra unor state membre specifice, precum s-a observat în acest caz.