Ambasatorii reprezentând cele 27 de țări ale Uniunii Europene au ajuns la un acord de compromis pentru reînnoirea sancțiunilor împotriva Rusiei. În cadrul acestui proces, reprezentanții UE au convenit să-i scoată de pe lista sancțiunilor pe oligarhii ruși Alișer Usmanov și Mihail Fridman. Această decizie a fost luată pentru a permite prelungirea măsurilor de restricție aplicate celorlalte aproximativ 3.000 de persoane fizice și juridice care se află deja pe lista sancțiunilor europene, conform informațiilor furnizate de Reuters.
Procesul de negociere a fost marcat de tensiuni între statele membre, Franța insistând pentru eliminarea magnatului ruso-uzbek din domeniul metalurgiei, Alișer Usmanov, invocând motive de securitate națională. Ulterior, Luxemburgul a solicitat același tratament pentru Mihail Fridman, acesta din urmă intentând o acțiune în valoare de 16 miliarde de dolari împotriva țării. În urma acestor presiuni, reprezentanții UE au acceptat excluderea celor doi miliardari, obținând în schimb o prelungire a sancțiunilor pentru restul entităților pe o durată de trei ani, în loc de perioada obișnuită de șase luni.
Letonia a reprezentat ultima țară care s-a opus în acest proces de negociere descris ca fiind neobișnuit de tensionat. Deoarece aprobarea sancțiunilor în cadrul Uniunii Europene necesită unanimitate, situația a fost critică până când Letonia s-a abținut de la vot, permițând astfel adoptarea acordului. Decizia a fost oficializată marți după-amiază prin intermediul unei proceduri numite „procedură scrisă”, după ce termenul limită pentru reînnoirea sancțiunilor fusese amânat de la data de 15 septembrie la miezul nopții pe 22 septembrie.
Reacțiile politice la acest compromis au fost dure, ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, numind decizia de a-i scoate pe Usmanov și Fridman de pe listă drept „rușinoasă și nejustificabilă”. Acesta a declarat că Moscova sărbătorește acest rezultat și a îndemnat statele membre să impună propriile restricții naționale asupra celor doi oligarhi. Pe de altă parte, prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, a afirmat că Riga va încerca să impună propriile sancțiuni, deși s-a abținut de la procedura de sancționare colectivă a Uniunii Europene.
În contextul acestor decizii, Franța a menționat că este dispusă să înceapă discuții cu Letonia privind aderarea acesteia la o inițiativă franceză de descurajare nucleară. Prim-ministrul Letoniei a subliniat că această abordare este o alternativă la participarea la mecanismul de sancțiuni colective. Această evoluție politică intervine într-un moment în care liderii europeni, precum Macron, au avertizat anterior că ordinea internațională riscă să fie dominată de forță fără reguli, revenind la o stare de „lege a junglei”.
Sancțiunile impuse Uniunii Europene împotriva Rusiei vizează restricționarea accesului unor entități și persoane fizice la piețele financiare și la anumite bunuri strategice. Aceste măsuri sunt adoptate periodic de către statele membre pentru a menține presiunea asupra Moscovei, însă procesul de reînnoire necesită întotdeauna consensul tuturor celor 27 de țări membre, ceea ce transformă fiecare etapă de vot într-o negociere diplomatică complexă între interesele naționale și obiectivele comune ale blocului european.