Comisia Europeană propune extinderea mandatului Autorității Europene a Muncii (ELA), oferindu-i capacitatea de a solicita organizarea de inspecții transfrontaliere. Propunerea a fost discutată la 12 octombrie în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European. Această schimbare ar permite autorității să identifice cazuri care necesită cooperarea mai multor state, bazându-se pe analiza riscurilor, fără a înlocui însă inspectoratele naționale care rămân responsabile pentru verificări și sancțiuni.
Noua reformă vizează situațiile complexe în care relația de muncă traversează granițele. O companie poate fi înregistrată într-un stat, poate detașa angajați în altul și poate utiliza subcontractanți în al treilea, implicând sisteme de securitate socială diferite. În prezent, dificultatea de a reconstrui astfel de cazuri apare din cauza fragmentării informațiilor între administrații naționale. ELA ar putea solicita inspecții concertate atunci când datele indică probleme, iar statele care refuză participarea vor fi obligate să ofere o justificare în zece zile lucrătoare.
Pentru a eficientiza procesul, Autoritatea ar urma să primească acces la surse de date mai vaste și să colaboreze cu ofițeri naționali de legătură specializați. Acești ofițeri vor facilita schimbul de informații și organizarea controalelor atunci când angajatorii sau subcontractanții sunt implicați în mai multe jurisdicții. Scopul este ca inspectoratele naționale să poată direcționa controalele către sectoarele sau modelele de angajare care prezintă un risc ridicat de încălcare a regulilor, folosind analiza de risc realizată de ELA.
Mandatul extins va acoperi mai clar și protecția lucrătorilor din țări terțe, combatând exploatarea și munca ilegală. Această dimensiune este crucială deoarece mobilitatea forței de muncă include tot mai mulți persoane recrutate din afara Uniunii Europene prin lanțuri de subcontractare complexe. În acest context, ELA a semnat deja un aranjament de cooperare cu Europol pentru a aborda exploatarea prin muncă, traficul de persoane și frauda, asigurând o conexiune între administrațiile muncii și investigațiile privind criminalitatea organizată.
Propunerea face parte din pachetul Fair Labour Mobility, prezentat la 15 septembrie, și urmează să fie negociat de Parlamentul European și Consiliu. Reforma este strâns legată de digitalizarea documentelor sociale prin sistemul European Social Security Pass (ESSPASS). Acest mecanism va permite verificarea electronică a documentelor precum formularul A1 sau Cardul european de asigurări sociale de sănătate, facilitând procesele administrative între statele membre, deși nu va înlocui necesitatea verificărilor fizice la locul de muncă.
Mobilitatea forței de muncă în Europa este un fenomen masiv, cu date care indică faptul că în 2024 aproximativ 14 milioane de cetățeni europeni locuiau în alte state membre. Dintre aceștia, peste 10 milioane erau persoane de vârstă activă. Reforma vizează simplificarea circulației acestor persoane și recunoașterea documentelor, încercând în același timp să limiteze utilizarea diferențelor dintre sistemele naționale pentru fraudă sau muncă nedeclarată. Implementarea noilor competențe ar putea începe treptat în perioada 2028–2030.