Comisia Europeană propune implementarea unui nou mecanism prin Actul privind achizițiile publice, un instrument de politică industrială menit să susțină companiile din Europa. Această inițiativă, prezentată miercuri, urmează să aplice recomandările lui Mario Draghi pentru a sprijini industria aflată în dificultate și pentru a proteja blocul comunitar de riscurile externe. Proiectul vizează direcționarea unor sume masive de bani către sectorul de infrastructură, sănătate și energie.
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, a subliniat că achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul UE, ceea ce înseamnă circa 2.500 de miliarde de euro anual. Din această sumă, aproximativ 600 de miliarde de euro sunt supuse normelor europene, sumă echivalentă cu un plan de redresare care este de patru până la cinci ori mai mare decât bugetul propriu-zis al UE. Stéphane Séjourné a precizat că acești bani publici trebuie să servească obiectivele colective ale comunității.
Un aspect central al noii strategii este schimbarea criteriilor de evaluare, punând accent pe calitate în detrimentul prețului minim. Criteriile de calitate ar urma să aibă o pondere de cel puțin 30%, valoarea acestora putând crește la 50% pentru contractele care implică forță de muncă semnificativă. Evaluările vor include aspecte de securitate, reziliență, inovare și considerații sociale sau de mediu, deși autoritățile pot rămâne la preț dacă justifică tehnic lipsa altor criterii.
Noua legislație oferă posibilitatea de a favoriza produsele europene prin restricționarea participării sau impunerea unor cerințe de origine. Autoritățile ar putea respinge ofertele dacă produsele din UE sau din țări acoperite reprezintă mai puțin de 50% din valoarea totală a ofertei. Stéphane Séjourné a menționat că regulile sunt clare, astfel încât agențiile de achiziții să poată prefera soluțiile europene în locul celor provenite din țări precum China.
Simplificarea administrativă este o altă prioritate, prin trecerea la un format de regulament care să reducă birocrația și să prevină fenomenul de „gold-plating”. Comisia estimează economii de 650 de milioane de euro prin reunirea a zeci de acte legislative într-un singur text de 200 de pagini. De asemenea, se va crea o rețea de platforme digitale pentru a facilita participarea companiilor la licitațiile din întreaga Europă, unificând cele 123 de platforme existente.
Această reformă vine într-un context în care securitatea lanțurilor de aprovizionare devine o prioritate strategică pentru statele europene. Autoritățile vor putea introduce cerințe privind diversificarea furnizorilor pentru a reduce dependența de o singură regiune sau țară, protejând astfel infrastructurile critice. Această abordare vizează protejarea informațiilor sensibile și a securității cibernetice în fața riscurilor de influență externă asupra proceselor de decizie din Uniunea Europeană.