Comisia Europeană pregătește lansarea primei strategii anticorupție a Uniunii Europene, documentul urmând să fie prezentat până la finalul anului curent. Această inițiativă are scopul de a completa noua legislație penală, Directiva (UE) 2026/1021, prin introducerea unor măsuri specifice de prevenție și de cooperare între autorități. Michael McGrath, comisarul european pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor, a confirmat acest calendar în cadrul unei dezbateri desfășurate la Parlamentul European pe 7 octombrie.
Strategia va funcționa ca un cadru politic european, fără a înlocui sistemele naționale sau a deveni o nouă lege penală. Obiectivul principal este integrarea unor instrumente care sunt în prezent dispersate între legislația penală, combaterea fraudei, protecția bugetului și achizițiile publice. Comisia dorește ca acest document să lege într-un singur cadru politici precum combaterea spălării banilor și a crimei organizate, oferind o viziune unitară asupra riscurilor transfrontaliere.
Parlamentul European a subliniat necesitatea unei atenții sporite asupra unor zone vulnerabile, precum achizițiile publice și administrarea fondurilor europene. De asemenea, eurodeputații au indicat importanța monitorizării activităților de lobby, a finanțării politice și a fenomenului de „revolving door”, reprezentat de trecerea persoanelor între funcțiile publice și sectorul privat. Javier Zarzalejos, președintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, a insistat ca prevenirea să fie pilonul central al noii strategii.
Pentru gestionarea cazurilor care implică mai multe jurisdicții, cooperarea dintre autoritățile naționale și agențiile europene este considerată esențială. Strategia va pune accent pe colaborarea dintre EPPO, OLAF, Europol și Eurojust pentru a facilita schimbul de informații și recuperarea activelor. Identificarea și confiscarea beneficiilor obținute prin corupție sunt văzute ca elemente cruciale, având un impact mai concret decât simpla condamnare penală, mai ales dacă rețelele implicate păstrează controlul asupra bunurilor.
O componentă majoră a procesului este abordarea de tip „whole-of-society”, care implică nu doar autoritățile, ci și companii, jurnaliști și organizații ale societății civile. Această metodă vizează identificarea riscurilor și monitorizarea integrității instituționale la nivel larg. În acest context, Comisia analizează și arhitectura antifraudă a UE, examinând relațiile dintre diversele structuri responsabile de protecția banilor europeni, proces care poate duce la propuneri legislative separate în viitor.
Directiva (UE) 2026/1021, care constituie baza acestui proces, a stabilit deja un cadru penal pentru infracțiuni precum mita, deturnarea de fonduri și traficul de influență. Această normă impune standarde minime de sancționare și obligă statele membre să implementeze strategii naționale de prevenție. Statele europene au la dispoziție termen până la 1 iunie 2028 pentru a finaliza transpunerea completă a acestor reguli în legislația lor internă.