Comisia Europeană a respins solicitările de relaxare a regulilor fiscale formulate de liderii unor state membre în contextul creșterii costurilor cu energia. Premierul italian Giorgia Meloni a cerut ca inflația mai ridicată decât estimările inițiale să fie luată în considerare la calcularea deficitelor bugetare permise. Roma susține că statele ar trebui să utilizeze veniturile fiscale suplimentare generate de inflație pentru a compensa impactul economic al prețurilor la energie.
În același interval, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat ca măsurile naționale de sprijin pentru gospodării și întreprinderi să fie exceptate de la plafonul european privind creșterea cheltuielilor publice nete. Totuși, comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că presiunile inflaționiste sunt deja incluse în evaluarea factorilor relevanți pentru respectarea regulilor fiscale. Acesta a subliniat că nu se pot introduce permanent noi forme de flexibilitate fiscală în cadrul actual.
Valdis Dombrovskis a avertizat că modificarea repetată a regulilor ar putea afecta angajamentul comun al statelor membre de a respecta cadrul fiscal european. Credibilitatea politicilor de sustenabilitate bugetară este considerată esențială în acest moment. Comisia Europeană a menționat că a acordat deja anumite derogări pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru finanțarea măsurilor de reducere a dependenței de combustibilii fosili, oferind astfel flexibilitatea necesară fără noi modificări.
Situația fiscală europeană este tensionată de prețurile energiei, în special în România, care ocupă poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe de energie din Uniunea Europeană. În luna septembrie, prețul mediu zilnic al energiei pe piața pentru ziua următoare, operată de OPCOM, a ajuns la 176,14 euro/MWh. Această valoare este cu 16,5% mai mare decât cea din luna august și cu 81% peste nivelul înregistrat în septembrie 2025, când prețul era de 97,95 euro/MWh.
Explozia prețurilor este atribuită condițiilor meteo nefavorabile și indisponibilizării centralei nucleare de la Cernavodă. Pe piețele la termen, tranzacțiile de vânzare-cumpărare angro de energie electrică au depășit pragul de 900 lei/MWh. Hidroelectrica a utilizat aceste date pentru a justifica creșterea prețului energiei active de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh, menționând că pentru energia în bandă aferentă trimestrelor următoare, prețurile de tranzacționare au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh.
Evoluția prețurilor la energie în România reflectă o tendință de creștere pe termen lung. În anul 2025, România a încheiat anul pe poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe spot de electricitate din Uniunea Europeană, cu un preț mediu zilnic de 108,17 euro/MWh. Deși a coborât un loc față de 2024, prețul mediu a fost cu aproape 5 euro sau 4,5% mai mare decât cel de anul precedent, care a fost de 103,5 euro/MWh.