Comisia Europeană a prezentat marți, 6 octombrie, o propunere de reformă care introduce noi măsuri de salvgardare pentru statele membre care aderă la Uniunea Europeană. Propunerea vizează implementarea unei proceduri prin care noile țări pot suferi reduceri ale finanțării și suspendarea dreptului de vot în cazul în care încalcă statul de drept. Această perioadă de monitorizare și aplicare a sancțiunilor ar putea extinde până la 15 ani de la momentul aderării oficiale la blocul comunitar.
Obiectivul principal al acestui mecanism este prevenirea situațiilor în care schimbările de regim politică într-un stat membru nou ar putea perturba procesul decizional al întregii Uniuni Europene. Propunerea include și noi sugestii privind modalitățile de a apropia țările candidate de structura Uniunii. Marta Kos, Comisarul pentru extindere, a declarat că nu dorește să vadă noi „cai troieni” în cadrul instituției, menționând că afirmația sa a fost criticată anterior, înainte de alegerile din Ungaria.
Noua procedură este concepută pentru a completa Articolul 7 din tratat, care permite deja retragerea anumitor drepturi în caz de încălcarea valorilor europene. Comisia consideră că procedura actuală de la Articolul 7 este prea lentă și nu se dovedește întotdeauna eficientă în gestionarea crizelor. Prin urmare, noile măsuri ar putea fi declanșate în caz de încălcări grave care afectează funcționarea UE, suspendarea dreptului de vot fiind rezervată celor mai severe abateri de la principiul cooperării loiale.
Pe lângă sancțiuni, Comisia a preluat ideea integrării graduale, o inițiativă susținută de Franța și Germania pentru a demonstra beneficiile aderării. Această abordare ar permite țărilor candidate care înregistrează progrese în anumite domenii să se integreze mai devreme în anumite politici sau subsisteme ale Uniunii. Marta Kos a precizat că acest proces nu înlocuiește calitatea de membru cu drepturi depline, ci oferă oportunități în domenii precum securitatea energetică sau lanțurile de aprovizionare.
Măsurile de salvgardare nu reprezintă un element complet nou, deoarece tratatele de aderare anterioare au inclus deja astfel de clauze. Acestea erau utilizate în special pentru a gestiona deficiențe în implementarea normelor privind economia, justiția sau piața internă. Comisia europeană urmărește acum ca aceste mecanisme tradiționale să rămână în vigoare pentru o perioadă mai lungă decât perioada de trei ani prevăzută anterior, deși nu a stabilit o durată exactă pentru această extindere.
Propunerea vine într-un moment în care procesul de extindere al Uniunii Europene caută un nou impuls pentru a evita pierderea elanului. Decizia de a introduce restricții de tip „perioadă de probă” de 15 ani reflectă dorința de a consolida stabilitatea instituțională în fața riscurilor de regres democratic. Această schimbare de reguli pentru viitorii membri marchează o tentativă de a securiza procesul decizional împotriva eventualelor blocaje politice interne.