Comisia Europeană a prezentat marți un set de propuneri de reformă destinate pregătirii Uniunii Europene pentru o posibilă extindere către 30 sau mai multe state membre. Planul vizează modificarea mecanismelor de decizie și restructurarea componenței executivului comunitar, pentru a asigura funcționarea instituțiilor într-un context de creștere a numărului de țări. Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a susținut că evaluările interne indică faptul că UE este deja pregătită, în majoritatea domeniilor politice, pentru o nouă etapă de integrare.
Un punct central al reformei vizează procesul decizional, prin care Comisia propune utilizarea mai frecventă a votului cu majoritate calificată în locul unanimității. Marta Kos a explicat faptul că scopul este de a face procesul decizional mai eficient, sugerând aplicarea clauzelor pasarelă pentru a trece de la unanimitate la majoritate în domenii specifice. O schimbare majoră ar putea viza chiar procesul de aderare, unde unanimitatea este necesară în prezent atât pentru acordarea statutului de candidat, cât și pentru finalizarea negocierilor de aderare.
În ceea ce privește structura politică, Bruxelles-ul propune renunțarea la principiul actual care garantează câte un comisar pentru fiecare stat membru. Această măsură este gândită pentru situația în care Uniunea ar putea ajunge la peste 30 de țări, evitând o diluare excesivă a puterii de decizie. Comisia sugerează, de asemenea, utilizarea mai frecventă a cooperării consolidate, un mecanism prin care cel puțin nouă state membre pot avansa împreună în anumite domenii atunci când nu se poate ajunge la un acord la nivelul întregii Uniuni.
Propunerile de modificare a componenței Comisiei ar putea întâmpina rezistență din partea unor state membre. Statele mici se tem de pierderea reprezentării permanente, în timp ce țări mari precum Franța și Germania ar putea ajunge să nu fie reprezentate în anumite perioade. Deși Tratatul de la Lisabona prevede o Comisie formată din două treimi din numărul statelor membre printr-un sistem de rotație, această prevedere nu a fost aplicată anterior, după ce Consiliul European a decis în 2013 menținerea unui comisar pentru fiecare țară.
Discuțiile despre aceste reforme au loc în contextul revizuirii instituțiilor europene și al negocierilor privind următorul buget multianual al UE, în care se anticipează reduceri de cheltuieli. Deși planurile sunt prezentate, mulți diplomați europeni au exprimat scepticism, considerând puțin probabil ca liderii din capitale să accepte modificarea mecanismelor decizionale. Primele dezbateri la nivelul liderilor europeni sunt programate pentru Consiliul European din perioada 15-16 octombrie, într-un moment de presiune bugetară pentru instituțiile comunitare.
Procesul de reformă a instituțiilor europene este strâns legat de capacitatea de gestionare a bugetului comunitar și de stabilitatea politică a blocului european. Deciziile privind numărul de comisari și modul de vot influențează direct echilibrul de putere între statele mari și cele mici din cadrul Uniunii. În prezent, orice modificare a modului de vot prin unanimitate necesită un consens larg, ceea ce face ca propunerile de eliminare a vetourilor să fie extrem de sensibile la nivelul politicii externe și de securitate.