Comisia Europeană prezintă marți noi propuneri menite să faciliteze procesul de extindere a Uniunii Europene, încercând totodată să reducă îngrijorările exprimate de cele 27 de state membre actuale. Aceste măsuri de „pre-extindere” sunt concepute pentru a adapta structurile interne ale blocului comunitar în vederea primirii a peste 30 de state membre. Procesul de integrare este susținut de faptul că patru țări candidate se află în etape avansate de negociere, printre acestea Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina.
Integrarea Muntenegrului, Albaniei și Republicii Moldova este considerată mai puțin problematică din cauza populațiilor reduse, sub pragul de trei milioane de locuitori. În schimb, statutul Ucrainei, o putere agricolă cu aproximativ 40 de milioane de cetățeni, generează dezbateri intense la Bruxelles. Pentru a proteja interesele membrilor actuali, oficialii europeni pregătesc clauze de salvgardare, inclusiv o opțiune care vizează exceptarea parțială a Ucrainei de la mecanismele Politicii Agricole Comune, pentru a răspunde temerilor Franței și Poloniei.
O altă preocupare majoră a guvernelor actuale vizează riscul de blocaje instituționale, care ar putea apărea prin exercitarea dreptului de veto de către noii membri, urmând modelul practicat de Ungaria. În acest sens, diplomații comunitari indică posibilitatea limitării acestui drept de veto și impunerea unor sancțiuni în cazul în care se constată nerespectarea statului de drept. Marta Kos, comisarul european pentru Extindere, a subliniat necesitatea acestor măsuri, afirmând că este esențial să se asigure că nu intră „cai troieni” în cadrul Uniunii.
În timp ce Comisia Europeană propune integrarea etapizată în programe precum Erasmus sau cercetarea, guvernele candidate solicită termene clare și un calendar predictibil. Vasile Tofan, prim-ministrul Republicii Moldova, a declarat la Bruxelles că obiectivul țării sale este o aderare deplină și cât mai rapidă la Uniunea Europeană. Statele partenere țintesc integrarea până în anul 2030, însă Muntenegru urmărește acest proces chiar din 2028, în condițiile în care Ucraina și Moldova pot deschide noi capitole de negociere săptămâna viitoare.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a anunțat la jumătatea lunii septembrie că vor fi propuse curând foi de parcurs pentru țările candidate care se află în cele mai avansate stadii de negociere. Această strategie de reformă instituțională este considerată vitală pentru menținerea unității în interiorul blocului european pe măsură ce acesta crește în dimensiune. Fără aceste ajustări ale mecanismelor de decizie, procesul de extindere ar putea deveni paralizat de interesele divergente ale noilor state membre.
Procesul de extindere al Uniunii Europene reprezintă o transformare structurală majoră, având în vedere că actualul format de 27 de state trebuie să gestioneze o creștere care ar putea depăși 30 de membri. Această evoluție necesită o revizuire a modului în care funcționează deciziile la nivel central pentru a preveni paralizia politică. Deciziile privind noile aderente implică, de asemenea, ratificarea finală prin acordul unanim al parlamentelor naționale sau prin consultări populare în fiecare stat implicat.