Comisia Europeană dezvoltă o strategie dedicată gestionării riscurilor generate de munițiile neexplodate aflate pe fundul mărilor europene. Această inițiativă vizează stabilirea unor proceduri clare pentru identificarea, monitorizarea și remedierea acestor pericole care afectează bazinele maritime. Procesul de planificare se concentrează pe bazinele vulnerabile, având ca punct de plecare Marea Baltică, în timp ce Marea Neagră va fi abordată într-o etapă ulterioară a implementării.
Iglika Yakova, director adjunct de unitate în Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit, DG MARE, a prezentat detalii despre acest demers în cadrul unei dezbateri la Comisia pentru securitate și apărare a Parlamentului European. În cadrul sesiunii SEDE, aceasta a subliniat că executivul european pregătește o abordare diferențiată pentru zonele cu risc ridicat. Strategia are scopul de a coordona evaluarea riscurilor și eventualele măsuri de remediere necesare în mediul marin.
Marea Baltică este considerată o zonă extrem de vulnerabilă din cauza cantităților masive de muniție convențională și chimică depozitate sau abandonate după războaiele mondiale. Degradarea progresivă a containerelor și a proiectilelor reprezintă un risc constant pentru ecosistemele marine și activitățile economice. Această problemă este complicată de faptul că, în anumite zone, locația exactă și starea materialelor periculoase nu sunt documentate complet în registrele oficiale.
În ceea ce privește Marea Neagră, situația este agravată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a introdus noi mine marine și alte amenințări în acest bazin. Deși Marea Neagră este inclusă în perspectiva de lucru a Comisiei, nu a fost anunțat încă un buget specific sau un calendar pentru o operațiune de deminare. Obiectivul este ca strategia să gestioneze riscurile care afectează libertatea navigației și integritatea infrastructurii critice.
Munițiile neexplodate reprezintă o amenințare multidimensională, afectând navigația, siguranța echipajelor și activitatea pescuitului. De asemenea, acestea complică instalarea sau întreținerea infrastructurilor offshore, cum ar fi cablurile submarine, conductele și instalațiile energetice. Strategia UE pentru securitate maritimă, revizuită în 2023, include deja eliminarea acestor riscuri ca parte a eforturilor de protejare a infrastructurii critice și îmbunătățirea supravegherii maritime.
Gestionarea acestor riscuri se înscrie într-un cadru european mai larg de securitate maritimă, care implică și cooperarea cu NATO. Comisia și Înaltul Reprezentant urmează să prezinte în anul 2026 un raport de progres privind implementarea Strategiei UE pentru securitate maritimă. Acest proces de evaluare este programat la trei ani de la aprobarea cadrului revizuit de către Consiliul Uniunii Europene.