Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva României, argumentând că regimul fiscal aplicat investitorilor este neechitabil. Problema vizează impozitarea câștigurilor obținute din vânzarea de acțiuni și alte instrumente financiare în funcție de tipul de intermediar utilizat. Bruxelles-ul consideră că diferențele de taxare penalizează persoanele care aleg să tranzacționeze prin platforme și brokeri stabiliți în afara teritoriului țării.
Conform reglementărilor, de la 1 ianuarie 2026, câștigurile realizate prin intermediarii români vor fi impozitate prin reținere la sursă. Cota de impozitare va fi de 3% pentru acțiunile deținute mai mult de un an și de 6% pentru cele deținute sub acest termen. Aceste valori reprezintă o majorare față de noile cote de 1% și 3% care vor fi aplicate anterior, într-un efort de ajustare a sistemului fiscal național.
În schimb, investitorii care optează pentru platforme străine sunt obligați să își declare singuri câștigul net anual prin Declarația unică. Pentru acești utilizatori, cota de impozitare va fi de 16%, o creștere semnificativă față de pragul de 10% aplicat în anul 2025. Un alt aspect critic este modul de gestionare a pierderilor, deoarece la brokerii străini acestea se pot compensa cu câștigurile din același an, spre deosebire de sistemul local.
Comisia Europeană susține că acest regim fiscal poate încălca libertatea de a presta servicii, protejată prin articolul 56 din Tratatul privind funcționarea UE și articolul 36 din Acordul SEE. Procedura vizează faptul că actualele reguli fac serviciile intermediarilor din alte state UE și SEE mai puțin atractive pentru investitorii români. România dispune de un termen de două luni pentru a răspunde scrisorilor de punere în întârziere primite de la Comisia Europeană.
După expirarea acestui termen de răspuns, Comisia Europeană poate emite un aviz motivat, o etapă obligatorie care precede sesizarea Curții de Justiție a UE. În acest context, România nu este singura țară vizată de acțiuni de control, deoarece și Ungaria, Italia și Irlanda au primit notificări oficiale. Aceste ultimele sunt acuzate de Bruxelles de aplicarea unui tratament fiscal discriminatoriu în ceea ce privește venitul obținut din deținerea de obligațiuni.
Această acțiune a Comisiei Europeană vine într-un moment în care România se confruntă cu mai multe dosare de infringement. Autoritățile de la Bruxelles au cerut măsuri în șapte dosare diferite, evidențiind necesitatea unor ajustări legislative pentru alinierea la normele europene. Această presiune juridică intervine și în perioada în care indicatorii macroeconomici, precum deficitul de cont curent, indică presiuni financiare pentru economia românească.