Comisia Europeană a prezentat joi Pachetul european pentru educație și competențe, un set de măsuri de urgență create pentru a opri declinul performanțelor elevilor din Europa. Acest pachet vizează consolidarea competențelor de citire, matematică și științe, dezvoltarea unei infrastructuri digitale sigure în școli și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru profesori. De asemenea, planul include modernizarea învățământului profesional și tehnic prin sprijin pentru firmele implicate în programe de ucenicie.
Analiza rezultatelor PISA 2025 indică o îndepărtare de obiectivele stabilite pentru anul 2030, rata de neîndeplinire a acestora crescând cu 11,3 puncte procentuale la nivelul UE. Datele arată că 33,9% dintre tinerii europeni de 15 ani au rezultate slabe la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe. În România, situația este critică, deoarece aproximativ 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% au rezultate insuficiente la citire.
Un accent important este pus pe digitalizare, prin propunerea testării unui certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani începând cu anul școlar 2027-2028. Această măsură îi va ajuta pe elevi să verifice răspunsurile generate de IA și să înțeleagă limitele acesteia. Totodată, se propune crearea unor Alianțe Școlare Europene, care vor primi granturi de un milion de euro pentru a dezvolta metode eficiente de îmbunătățire a competențelor de bază.
Pentru a combate deficitul de cadre didactice, Comisia propune Agenda Profesorilor Europeni, axată pe îmbunătățirea condițiilor de lucru și reducerea birocrației prin tehnologii AI. Programul include și Academiile Profesorilor 2.0 pentru sprijinul cadrelor la început de carieră, precum și facilități pentru mobilitatea europeană a profesorilor. Roxana Mînzatu a subliniat că aceste măsuri sunt esențiale, având în vedere că 25 din 27 de state membre se confruntă cu un deficit de profesori.
În ceea ce privește învățământul profesional, România prezintă cifre îngrijorătoare comparativ cu media europeană. Roxana Mînzatu a declarat că, în 2025, doar 9,1% dintre absolvenții de învățământ profesional de nivel mediu din România, cu vârste între 20 și 34 de ani, au efectuat cel puțin o lună de pregătire la un loc de muncă în timpul studiilor. Această valoare este mult sub media UE, care se situează la nivelul de 66%.
Evoluția sistemului de învățământ din România este marcată de o scădere a numărului de profesori, cu aproximativ 5.000 de persoane pierdute într-un singur an. Această situație coincide cu o creștere de 20.000 de elevi, fiind agravată de scăderea tarifului la plata cu ora și creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Aceste schimbări structurale afectează direct capacitatea de a răspunde noilor standarde educaționale europene.