Comisia Europeană examinează relatări privind posibila reducere a vizibilității unor voci politice pe platformele deținute de Meta, în anumite regiuni. Obiectul investigației vizează modul de distribuire a mesajelor, în special situațiile în care o postare rămâne online, dar ajunge la un număr mai mic de utilizatori.
Procedura, lansată pe 30 aprilie 2024, vizează în mod explicit politica prin care Facebook și Instagram reduc prezența conținutului politic în sistemele de recomandare. Comisia a pus sub semnul întrebării compatibilitatea acestor practici cu obligațiile de transparență, posibilitatea utilizatorilor de a contesta deciziile și riscurile pe care acestea le generează pentru dezbaterea civică și procesele electorale. Aceasta reprezintă o suspiciune care a justificat investigația, nu o constatare definitivă a unei încălcări a Regulamentului privind serviciile digitale.
Problematica este complexă, deoarece o postare poate rămâne accesibilă pe profilul autorului, dar să nu fie recomandată persoanelor care nu îl urmăresc. Deși un astfel de mecanism poate limita găsirea mesajelor politice fără a le șterge, o scădere a audienței nu dovedește automat existența unei restricții ascunse. Analiza trebuie să stabilească ce decizie a fost luată și pe baza căror reguli, deoarece orice variație obișnuită a clasării unei postări nu constituie automat o sancțiune.
Conform Regulamentului privind serviciile digitale, orice restricție de vizibilitate motivată de caracterul ilegal al conținutului sau de încălcarea condițiilor platformei trebuie explicată utilizatorului prin motive clare și specifice. Platformele au obligația de a oferi un mecanism intern gratuit de contestare a deciziilor relevante. Deși există o bază europeană de transparență care permite cercetătorilor să urmărească tipurile de măsuri raportate, datele sunt raportări ale platformelor și nu oferă, prin ele însele, o explicație completă a audienței fiecărei postări.
În acest context, un studiu publicat în iunie de Taylor Annabell și Catalina Goanta, de la Universitatea din Utrecht, a evidențiat dificultățile verificării acestor procese. Analizând 34 de documente de la Instagram, Snapchat, TikTok și YouTube, autorii au identificat probleme de claritate și coerență în regulile aplicabile conținutului politic, fără a confirma însă cazurile de restrângere a vizibilității discutate în briefing.
Din partea sa, Meta face o distincție între exprimarea politică și promovarea plătită. Compania a oprit în UE reclamele politice, electorale și pe teme sociale în octombrie 2025, invocând dificultățile create de normele europene privind publicitatea politică. Meta a precizat că utilizatorii și politicienii pot continua să publice mesaje politice fără promovare plătită, însă această poziție nu răspunde direct acuzațiilor privind sistemele de recomandare.
În prezent, Comisia Europeană nu a identificat conturile sau regiunile vizate și nu a prezentat un rezultat final al verificării distribuției, etapa actuală fiind examinarea relatărilor.