Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României, vizând regimul fiscal aplicat câștigurilor obținute prin tranzacționarea acțiunilor. Problema centrală vizează tratamentul fiscal diferențiat pentru investitorii care utilizează servicii de brokeri stabiliți în afara țării. Autoritățile europene au identificat o discrepanță în impozitarea profiturilor realizate prin intermediari străini față de cei care operează pe piața locală.
Conform normelor actuale, de la 1 ianuarie 2026, profiturile realizate prin intermediari români vor fi impozitate prin reținere la sursă. Cota de impozitare este de 3% pentru acțiunile deținute mai mult de un an și de 6% pentru activele deținute sub acest termen. Aceste valori reprezintă o majorare față de cotele anterioare, care erau de 1% și 3%, aplicate în perioadele precedente.
În schimb, persoanele care tranzacționează prin platforme străine au obligații fiscale diferite, fiind nevoite să își declare singure câștigul net anual prin Declarația unică. Pentru acești investitori, cota de impozitare va crește de la 10% în anul 2025 la 16% în anul următor. O altă diferență majoră este modul de gestionare a pierderilor, care la brokerii străini pot fi compensate cu câștigurile din același an.
Comisia Europeană susține că acest sistem fiscal face serviciile intermediarilor din alte state UE și SEE mai puțin atractive pentru investitorii români. Această practică ar putea încălca libertatea de a presta servicii, prevăzută de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea UE și de articolul 36 din Acordul SEE. România dispune de o perioadă de două luni pentru a răspunde scrisorilor de punere în întârziere primite de la Comisie.
Dacă răspunsul nu va fi satisfăcător, Comisia Europeană poate emite un aviz motivat, etapă care precede sesizarea Curții de Justiție a UE. În contextul acestor acțiuni, România nu este singura țară vizată, deoarece și Ungaria, Italia și Irlanda au primit notificări similare. Aceste state sunt vizate pentru tratamentul fiscal discriminatoriu aplicat veniturilor provenite din deținerea de obligațiuni.
Procedurile de infringement reprezintă mecanismul prin care Comisia Europeană verifică dacă statele membre respectă dreptul comunitar. În cazul României, acuzația vizează protecția pieței interne și evitarea barierelor care împiedică accesul la servicii financiare din alte state membre. Dacă instanțele europene confirmă încălcarea regulilor, statul poate fi obligat la modificarea legislației fiscale sau la plata unor sancțiuni financiare.