Comisia Europeană a evaluat favorabil cea mai mare parte a cererii de plată numărul 5 depuse de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,67 miliarde de euro. Totuși, executivul european a identificat șase obiective specifice pentru care solicită explicații suplimentare din partea autorităților naționale. Dacă justificările nu vor fi acceptate, suma totală încasată prin această cerere ar putea fi diminuată semnificativ față de valoarea estimată inițial.
Cele șase puncte care necesită clarificări includ trei jaloane și trei ținte, vizând domenii precum energia și mediul de afaceri. Printre cerințe se numără adoptarea legislației pentru utilizarea terenurilor statului în investiții de energie regenerabilă și asigurarea cadrului pentru piața hidrogenului. De asemenea, este solicitată crearea unui registru național unic al terenurilor statului și scurtarea duratei intervențiilor la rețeaua de transport a energiei electrice.
În ceea ce privește mediul de afaceri, Comisia solicită detalii despre aplicarea testului IMM pentru evaluarea impactului reglementărilor asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Un alt obiectiv vizează facilitarea accesului companiilor la finanțare prin intermediul garanțiilor de portofoliu. Autoritățile române dispun de un termen de două luni pentru a prezenta documentele justificative necesare, după care Comisia Europeană va decide dacă sumele aferente acestor obiective vor fi plătite sau nu.
Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz oficial. Transferul efectiv al fondurilor poate avea loc abia după parcurgerea acestei etape și adoptarea deciziei de plată de către Comisia Europeană. Cererea de plată numărul 5 acoperă un spectru larg de reforme și investiții, de la gestionarea apei și a deșeurilor, până la digitalizarea administrației și sănătate.
Situația este critică deoarece România riscă să piardă aproximativ 3,4 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată dacă nu îndeplinește toate obligațiile. Cererea numărul 6, care este ultima din program, a fost depusă la 30 septembrie 2026 și reprezintă o procedură distinctă. Rezultatul evaluării acesteia va influența direct suma totală pe care statul român o mai poate încasa din cadrul planului de redresare.
În contextul PNRR, România gestionează un plan renegociat de aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sunt granturi nerambursabile. Deoarece investițiile sunt finanțate inițial din bugetul de stat, neacceptarea unor jaloane poate lăsa bugetul național fără rambursarea sumelor deja cheltuite pentru proiectele eligibile. Această problemă ar putea pune o presiune suplimentară pe resursele statului în eforturile de reducere a deficitului bugetar.