Comisia Europeană a anunțat că va examina proiectele privind centrele de returnare situate în afara Uniunii Europene, însă numai atunci când acestea vor atinge un stadiu suficient de avansat. În prezent, statele membre lucrează la dezvoltarea modelelor concrete pentru aceste facilități, bazându-se pe cadrul legislativ european comun. Totuși, instituția europeană nu a oferit detalii despre eventualele fonduri care ar putea fi utilizate pentru construcția, administrarea sau funcționarea acestor centre de gestionare a migrației.
Situația financiară și cadrul juridic rămân puncte deschise în procesul de dezvoltare a acestor centre. Comisia nu a confirmat dacă bugetul UE va contribui la aceste proiecte și nici nu a prezentat temeiul juridic care ar permite acordarea unei astfel de finanțări. Examinarea propunerilor depinde strict de maturitatea proiectelor, însă nu a fost stabilit niciun calendar oficial pentru această etapă de evaluare, niciun criteriu clar privind accesul la resursele financiare europene.
Discuțiile privind cooperarea europeană în materie de migrație au avut loc sâmbătă, la München, în cadrul unei reuniuni organizate de ministrul german de interne, Alexander Dobrindt. Întâlnirea a reunit miniștri din 18 țări europene și reprezentanți ai Comisiei pentru a aborda tema frontierelor externe și a returnărilor mai eficiente. Comisia consideră că parteneriatele cu țările terțe reprezintă o componentă centrală a politicii sale și intenționează să consolideze această cooperare internațională.
Centrele de returnare sunt destinate persoanelor care nu au drept de ședere în statele membre ale UE. Conform acordului legislativ anunțat de Consiliu în iunie, aceste centre pot servi drept destinație finală sau pot facilita transferul persoanelor către țara de origine sau către o altă țară terță. Parlamentul European a precizat că transferurile trebuie să se bazeze pe acorduri cu țări care respectă drepturile omului și principiul nereturnării, exclusiv minorii neînsoțiți.
Germania susține utilizarea acestor centre pentru persoanele care nu au motive de azil pe teritoriul său și care nu pot fi îndepărtate către țara de origine. Alexander Dobrindt a susținut, într-un discurs în Bundestag, necesitatea încheierii de acorduri cu țări din afara UE pentru a permite construirea acestor facilități. Totuși, International Rescue Committee a contestat planurile, avertizând că dezvoltarea centrelor în țări terțe poate eroda protecția refugiaților și a invocat experiența centrelor din Albania.
Aceste discuții despre gestionarea migrației și centrele de returnare se încadrează într-un context de reforme europene intense. În perioada recentă, diverse decizii privind politicile de securitate și cooperarea internațională au fost discutate la nivelul instituțiilor europene. Această evoluție a procedurilor de migrație urmărește aplicarea noilor reforme europene, vizând atât securizarea frontierelor externe, cât și stabilirea unor mecanisme de returnare mai rapide și mai bine structurate pentru statele membre.